Alexandru Tomescu, Chef FOA, Alex Gâlmeanu şi Răzvan Supuran au ales să fie ambasadorii autenticităţii
Pe 28 septembrie, Jack Daniel’s a celebrat 150 de ani de distilerie, alături de 150 de invitaţi, printr-o experiență dedicată pasiunii și valorilor care se păstrează în timp.
Din 1866, fiecare picătură de Jack provine din același loc: Lynchburg, Tennessee. Pentru a sărbători cei 150 de ani de tradiție și devotament, Chef FOA, fotograful Alex Gâlmeanu, meşterul Răzvan Supuran, violonistul Alexandru Tomescu, lutierul său şi alţi invitaţi speciali au creat exprimări autentice ale gustului, sunetului și meșteșugului autohton. Alexandru Tomescu a anunţat că sunetul lui Jack va putea fi auzit în premieră dintr-o vioară creată din lemn special maturat în Jack Daniel’s.
Invitați la un eveniment de inaugurare a Jack’s Pastrami Bar, cei 150 de prieteni ai lui Jack nu au știut că acest moment marca începutul unui șir de experiențe dedicate celebrării pasiunii și autenticității. Odată dezvăluit, invitații au putut explora universul secret, unde s-au întâlnit cu cei care au onorat campania aniversară a Jack Daniel’s prin talentul și arta lor.
Jack’s Pastrami Bar a fost locul în care Chef FOA a demonstrat cum un sandviș poate fi mai mult decât o gustare frugală atunci când dai frâu liber creativității și combini pastrama de origini românești cu un ingredient secret ce provine tocmai de la prima distilerie înregistrată în Statele Unite: whiskey-ul Jack Daniel’s. Rețeta de la care a pornit Chef Foa este cea a celebrului New York Pastrami Sandwich, un icon al street food-ului, ce pare a fi de inspirație 100% americană. Puțini știu, însă, că rețeta originală a fost introdusă în America de imigranți evrei din România și Basarabia, în jurul anului 1872.
Deși au trecut 150 de ani, Jack Daniel’s are același gust. Motivul este unul singur: la distileria din Lynchburg nu s-a schimbat nimic, iar whiskey-ul se face exact ca pe vremea lui Mr. Jack. Fotograful Alex Gâlmeanu ne-a arătat, însă, că există și lucruri a căror identitate se transformă odată cu trecerea anilor. În zona expozițională „Bucureștiul – Then and Now”, Gâlmeanu i-a invitat pe cei prezenți într-o mașină fotografică a timpului, capabilă să surprindă farmecul pe care îl avea Calea Victoriei odinioară și să indice pe traseu diferențele dintre atunci și acum.
În cinstea tradiției păstrate în timp, Răzvan Supuran a demonstrat ce înseamnă măiestria meșteșugului neatins de tehnologie, dezvăluind secretul tiparului de acum 150 de ani. El i-a implicat pe invitați într-un workshop de realizare manuală a hârtiei, din compoziția căreia nu a lipsit nici whiskey-ul Jack Daniel’s.
“Everyday we make it, we’ll make it the best we can.” este promisiunea pe care Jack o respectă prin fiecare sticlă de whiskey făcută în Lynchburg. Grimus și Jurjak au demonstrat că prietenia ar trebui să fie despre același fel de loialitate neclintită, artiştii dovedind asta chiar pe scenă, unde au cântat fiecare piese din repertoriul celuilalt şi au încheiat cu o melodie cântată împreună în cinstea lui Jack.
Pe lângă recitalul susținut la vioara sa Stradivarius Elder Voicu – obiect de Patrimoniu Naţional, categoria Tezaur, Alexandru Tomescu și lutierul său au creat un alt moment special. Cei doi au cufundat în whiskey mai multe bucăți de lemn. Prilejul a fost unul unic: la 150 de ani de distilerie, a venit momentul să-i dăm lemnului ceea ce whiskey-ul a împrumutat de la el în toți acești ani, respectiv culoarea și aroma. Puțini știu că butoiul din lemn este cheia producerii whiskey-ului Jack Daniel’s Tennessee, elementul căruia i se datorează 100% din culoarea și 70-80% din aroma sa. Acum este rândul whiskey-ului Jack Daniel’s să ofere magia sa lemnului. Aniversarea a 150 de ani de distilerie Jack Daniel’s marchează o premieră: lutierul Silvian Rusu va crea pentru Alexandru Tomescu o vioară, din lemnul maturat jumătate de an în whiskey Jack Daniel’s, pentru a afla, pentru prima oară in lume, care este sunetul lui Jack.
