metalshow

Stiinta la Hollywood

în premieră, din 6 octombrie

De la Dl. şi dna. Smith la Furios şi iute, de la Aventura lui Poseidon la Unde vei fi poimâine?, filmele şi programele de televiziune au jucat un rol major în conturarea viselor şi coşmarurilor noastre cu privire la posibilităţile ştiinţei, atât în viaţa noastră prezentă cât şi în cea viitoare.

Fie că au redat pericolul sau optimismul, filmele ne-au oferit poveşti impresionante ce ne-au pus pe gânduri, ne-au surprins, ne-au emoţionat sau entuziasmat. Dar cât de „reale” sunt ele?

Ştiinţă la Hollywood combină grafică de ultimă oră, momente clasice de film şi televiziune şi interviuri revelatoare cu cercetători de seamă şi cineaşti pentru a distinge graniţa dintre realitatea şi ficţiunea din spatele celor mai faimoase fenomene ştiinţifice şi evenimente istorice înfăţişate de producţiile hollywoodiene.

Fiecare episod se concentrează asupra unui gen, a unei teme cinematografice sau a unui subiect. Seria include episoade precum Dezastre naturale, Jucării de spioni, Urmăriri cu maşini, Dezastre pe mare, Vehicule fantastice şi altele.

Ştiinţă la Hollywood este o explorare incitantă şi interesantă despre real şi fictiv în producţiile cinematografice, care încearcă să demonstreze că şi adevărul este la fel de fascinant ca şi cele mai impresionante tărâmuri ale imaginaţiei.

DEZASTRE PE MARE

Vineri, 6 octombrie, de la 22:00

Puţine scenarii sunt într-atât de paralizante ca acela de a fi victima unei mări înfuriate. La mii de kilometri depărtare de uscat şi fără apărare împotriva forţelor naturii, ideea unui mormânt subacvatic este înfricoşătoare, chiar şi din punctul de vedere al privitorului. Filme precum Aventura lui Poseidon, Titanic şi Furtuna perfectă, toate inspirate din evenimente reale, s-au bazat pe frica instinctivă a omului şi au cunoscut o mare popularitate în rândul publicului. Momente incitante ale ecranului şi interviuri cu cineaşti, precum James Cameron şi Wolfgang Petersen, ne ajută să percepem delicatul efort de menţinere a integrităţii ştiinţifice obţinând, în acelaşi timp, maximum posibil de divertisment în prezentarea dezastrelor pe mare. Experţi de elită analizează secvenţe memorabile de film – separându-le pe acelea ce rămân fidele adevărului ştiinţific de cele ce păşesc pe tărâmul irealului.

Fie că fac scuba diving, snorkeling, surf, fie că pescuiesc sau vâslesc, milioane de oameni se aventurează anual în apele întinse pentru a explora extraordinara lume acvatică, atât de greu controlabilă de om. Oceanele pline de pericole acoperă 71% din suprafaţa Pământului şi produc încântare dar şi teroare navigatorilor. Tsunamiul din Indonezia, care a luat sute de mii de vieţi omeneşti în decembrie 2004, a evidenţiat imprevizibilitatea şi capacitatea distructivă a oceanului.

E dificil şi costisitor să recreezi pe ecran tsunami, uragane, iar valurile ameninţătoare au fost, în mare parte, producţiile unor studiouri cu bugete mari, ale regizorilor consacraţi. Irwin Allen a adus prima oară pe marele ecran povestea Aventurii lui Poseidon pentru cinci milione de dolari, în 1972. Povestea unei nave lovite de un val monstruos, Aventura lui Poseidon a transfigurat publicul, îngrozit la vederea unei nave răsturnate de ape. După trei decenii de cercetare ştiinţifică, după apariţia spectaculoasă a imaginilor generate pe computer şi a bugetelor de secol 21, Poseidon reapare pe ecrane în 2006, avându-l pe Wolfgang Petersen la cârmă. Obişnuit cu valurile uriaşe, Petersen a transpus în cinematografe povestea vasului de pescuit din Massachusetts, Andrea Gail, în anul 2000. Intitulat Furtuna perfectă, valurile de 30 de metri înălţime din film au marcat istoria cinematografică şi au cunoscut încasări remarcabile de 200 milioane de dolari.

Nicio altă călătorie pe ocean nu a devenit subiect de intensă speculaţie precum cea a Titanicului. Deşi au existat alte versiuni cinematografice mai timpurii ale dezastrului din 1912, ecranizarea impresionantă a lui James Cameron, apărut pe ecrane în 1997, a avut de câştigat de pe urma deceniilor de date ştiinţifice, precum şi de pe urma descoperirii vasului scufundat în 1985 şi a explorării sale ulterioare. Un pasionat explorator subacvatic, James Cameron a făcut 12 vizite Titanicului de sub ape în pregătirea filmului său, dovedindu-se candidatul ideal pentru a reda tragica poveste pe baza ultimelor date ştiinţifice.

URMĂRIRI CU MAŞINI

Vineri, 13 octombrie, de la 22:00

Urmăririle cu maşini la viteză maximă au fost dintotdeauna reţeta perfectă pentru atragerea publicului. Cinefilii se înfioară la scârţâitul cauciucurilor sau al frânelor în virajele periculoase, pe drumuri de munte sau de-a lungul şoselelor urbane înţesate de pietoni.

Timp de peste un secol, urmăririle cu maşini au reprezentat ingredientul principal al scenariilor de acţiune pentru marele ecran. Dar cât de realiste sunt? Şi câtă ştiinţa se ascunde în spatele acestor secvenţe spectaculoase?

Prin intermediul secvenţelor spectaculoase din filme precum Cursă infernală, Dl şi Dna Smith, Identitatea lui Bourne, Bullitt şi Reţeaua franceză, dar şi interviuri cu cineaşti ca William Friedkin, Doug Liman, Rob Cohen şi Jan de Bont, precum şi cu fizicieni eminenţi, ŞTIINŢĂ LA HOLLYWOOD dezvăluie momentele când urmăririle cu maşini de pe ecrane depăşesc realitatea.

Deşi Sir Isaac Newton şi-a făcut cunoscute descoperirile revoluţionare în 1686, cele „trei legi ale dinamicii” reprezintă încă baza celor mai multe dintre incitantele urmăriri cu maşini de la Hollywood. Cei mai în vogă cineaşti actuali au posibilitatea să includă efecte speciale de ultimă generaţie, însă, pentru a da credibilitate unei secvenţe, legile fizicii nu pot fi manipulate fraudulos.

Filme precum Bullitt, vehicolul lui Steve McQueen, realizat în 1968, rămâneau fidele legilor elementare ale fizicii. Şoferii cascadori, extrem de familiarizaţi cu cea de-a treia lege a lui Newton („pentru fiecare acţiune, există o reacţie egală şi opusă”), reprezentau un element esenţial în realizarea de filme la Hollywood, ferindu-i pe actori de orice pericol. Spre deosebire de anii ’60, cineaştii de azi pot adăuga dramatism filmelor lor încălcând legile fizicii. Autobuzul care sare pe autostradă în Cursă infernală sau Mini Cooper-ul care coboară pe scară în Identitatea lui Bourne au depăşit subtil limita ştiinţei, cu efecte spectaculoase.

Fiorul urmăririlor are, de asemenea, rădăcini în ştiinţă. Adrenalina creşte iar publicul se agaţă de scaune în timpul unei călătorii năucitoare, dar când efectele speciale depăşesc graniţa credibilităţii, interesul publicului se dezumflă precum un cauciuc spart. Cum ştiinţa urmăririi este strâns legată de cea a fiorului, regizori precum Jan de Bont şi Doug Liman iau decizii cu mare grijă când vor să desconsidere legile fizicii. După luni de cercetări şi analize, ei trasează cu prudenţă linia dintre simţul realităţii clare al publicului şi cel al scepticismului.

Lasă echipa de experţi şi cineaşti din ŞTIINŢĂ LA HOLLYWOOD să-ţi prezinte cele mai spectaculoase urmăriri cu maşini din istorie.

Vei avea ocazia să urmăreşti:

    * secvenţe din cele mai faimoase filme cu urmăriri de la Hollywood.
    * Imagini rare din culise
    * Demonstraţii de tehnică ale celor mai reuşite urmăriri de la Hollywood.

VEHICULE FANTASTICE

Vineri, 20 octombrie, de la 22:00

Super-maşina cunoscută sub numele de KITT, care a intrat în istoria televiziunii odată cu seria de succes din anii ’80, Knight Rider, etala o inteligenţă ce, cândva, părea inimaginabilă, dar numai două decenii mai târziu, numeroase componente de la bordul lui KITT au devenit elemente standard ale automobilelor de astăzi. Secvenţe revelatoare din Raport special, Knight Rider, Abisul, Goldfinger, Batman şi Pierduţi în spaţiu, precum şi interviuri cu regizorul James Cameron, cu designerul auto George Harris, inventatorul Eddie Paul şi cu editorul executiv al revistei Popular Science, Michael Moyer, printre alţii, demonstrează importanţa maşinilor, submersibilelor şi avioanelor futuriste din filme şi televiziune pentru viaţa secolului 21.

KITT din Knight Rider (Knight Industries Two Thousand), un Trans Am super-inteligent care reprezintă emblema anilor de glorie ’80, oferea ghidare geografică dar şi psihologică proprietarului său, Michael Knight, decis să rezolve cazurile de crimă. Având capacitatea să ruleze singură şi să sară peste obstacole cu ajutorul unui „turbo boost”, KITT avea şi funcţia de scanare frontală cu rolul de supraveghere permanentă.

Două dintre cele mai interesante vehicule apărute în istoria cinematografică sunt cele ale din thrillerul science fiction din 2002, Raport special al lui Steven Spielberg. Aparatul pentru zburat, cândva un concept al lui Leonardo da Vinci în anii 1480, a apărut periodic în film şi televiziune, însă versiunea îmbunătăţită de jetpack din Raport special a oferit noii generaţii de cinefili o perspectivă interesantă de evitare a blocajelor infernale în trafic. Pentru aceia în căutarea unei călătorii mai confortabile, Spielberg s-a gâncit la o ambarcaţie pe o pernă de aer.

Fie că e vorba de Aston Martin-ul lui James Bond, de K.I.T.T.-ul lui Michael Knight sau de vehicule zburătoare de pe ecrane, multe dintre elemntele high-tech ale acestora aveau o bază ştiinţifică. Filmul şi televiziunea au reprezentat mediile perfecte pentru „însufleţirea” tehnologiei existente doar ca teorie. Atunci când aceste posibilităţi sunt traspuse pe ecrean, deseori produc un interes crescut din partea publicului, dar incită şi cercetarea ştiinţifică necesară materializării ideii în cauză.

Vei putea urmări:

    * înregistrări uimitoare ale unor aparate reale de zbor, vehicule submersibile şi alte vehicule fantastice.
    * secvenţe şi fotografii din culisele unor filme ca Raport special, Abisul şi Goldfinger.

JUCĂRII DE SPIONI

Vineri, 27 octombrie, de la 22:00

De la Inamicul statului până la aventurile lui James Bond, spionii de la Hollywood au fascinat cinefilii decenii întregi – în parte, datorită dispozitivelor pline de inventivitate cu care agenţii sunt echipaţi: o cameră video de mărimea unui ac, o valiză care explodează, dispozitive de urmărire. Dar cât de multe din toate acestea sunt doar creaţie a Hollywood-ului – şi cât de multe sunt realizabile? Şi cum inspiră dispozitivele fictive de pe ecran inventatorii din viaţa reală? Prezentând secvenţe din seria James Bond, din Identitatea lui Bourne din 2002, Minciuni adevărate şi altele, ŞTIINŢĂ LA HOLLYWOOD: JUCĂRII DE SPIONI analizează validitatea tehnologică din spatele celor mai îndrăzneţe invenţii pentru spionaj.

„Jucăriile pentru spioni” au căpătat propriul brand de sex-appeal odată cu introducerea filmelor cu James Bond în anii ’60. Dispozitive ultramoderne folosite de un agent fermecător şi sofisticat au captat interesul publicului din toată lumea. Deşi o parte dintre instrumentele din dotarea spionilor 007 aveau o bază reală (cum ar fi valiza-capcană din filmul Din Rusia, cu dragoste), altele, precum mini-aparatul de respirat sub apă, au fost fantezie pură – şi, deseori, au indus în eroare experţii ştiinţifici. (Deşi aparatele de respirat subacvatice existau la acea vreme, cel mai mic era de departe mai mare decât cel din versiunea 007 şi funcţionau doar pentru două minute şi nu cinci, ca în film).

Inevitabil, lumea lui James Bond a fost imitată şi parodiată – dar, surprinzător, telefonul-pantof folosit de spionul TV Maxwell Smart în Get Smart a avut ecouri în viaţa reală, atunci când spionii din blocul comunist au implantat un microfon în pantoful unui diplomat occidental pentru a-i monitoriza activitatea.

Ochelarii hi-tech pentru supraveghere purtaţi de Arnold Schwarzenegger în Minciuni adevărate sau dispozitivele pentru urmărire instant din Identitatea lui Bourne au testat limitele credibilităţii, dar aceste dispozitive şi-au găsit paralele în ştiinţa reală. Precum majoritatea filmelor, totuşi, libertăţile care sunt luate au rolul de a sublinia şi accentua abilităţile tehnologice… “îmbunătăţind” realitatea. Fascinaţia cineaştilor pentru tehnologie – şi curiozitatea cercetătorilor pentru felul în care aceasta este prezentată pe ecrane – au creat o “legătură” indestructibilă între Hollywood şi ştiinţă.

Veţi putea urmări:

    * imagini din filme precum Golfinger, Identitatea lui Bourne, Minciuni adevărate, Inamicul statului, Raport special, şi altele.
    * Interviuri cu scriitorul / regizorul James Cameron (Minciuni adevărate), regizorul Doug Liman (Identitatea lui Bourne), scenaristul seriei James Bond, Tom Mankiewicz şi alţii.

Bucuresti, 2.10.2006

{mosloadposition user10}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *