Find your $100k business idea in 10 days and get the first clients fast

Omul politic si jumatatea sa mai buna

De la casnicie la marketing politic.

Dorina Gutu

lector universitar dr.
Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Adorate sau detestate, admirate sau invidiate, temute sau apreciate, sotiile oamenilor politici sunt oricum numai ignorate nu. Ba chiar devin un rau necesar, mai ales în campaniile electorale. Ale candidatilor de pe alte meleaguri. În Romania, însa, lucrurile stau un pic altfel.

Un element specific comunicarii politice americane îl reprezinta prezenta sotiilor în campania electorala. Desi Constitutia SUA nu prevede explicit nici o responsabilitate politica pentru ele, sotiile au jucat mereu un rol important. Ba chiar tinerii care intentioneaza sa urmeze cariere în politica sunt educati de mici sa îsi aleaga cu mare grija partenerele si stilul de viata adecvate acestui scop.

{viewonly=registered,special}Care este rolul sotiei unui viitor presedinte? Parerile sunt în continuare foarte împartite. Unii considera ca rolul traditional este cel mai adecvat, modelul de feminitate impus de Jacqueline Kennedy sau de Laura Bush fiind cel mai credibil si mai pe placul electoratului american. Altii considera ca sotia unui presedinte trebuie sa fie o prezenta mult mai puternica si sa urmeze modelul impus de Hillary Clinton.

Singurul rol traditional, necontroversat si unanim apreciat este cel de sotie, de a sta în umbra sotului, de a i se dedica lui si familiei, de a-l sustine. Cu cat sunt mai mari devotamentul si sustinerea acordate sotului, cu atat acesta devine mai credibil si îi cresc sansele de a castiga simpatia mai multor categorii electorale. Controversele încep însa atunci cand vine vorba despre rolul de purtator de mesaj. Este oportun ca o sotie sa intervina si sa tempereze eventualele actiuni sau afirmatii radicale ale candidatului? Poate ea contribui la succesul candidatilor castigand simpatia electoratului si transferand-o apoi asupra sotului? Teoretic, da. Exista cazuri cand sotiile politicienilor au fost mai populare si mai simpatizate decat sotii lor. Laura Bush, de exemplu, este una dintre cele mai iubite si mai respectate sotii de presedinte. Cu un procentaj de simpatie de 79% în 2004, ea conducea detasat în topul celor mai simpatizati oameni din America, cu mult înaintea sotului. În calitate de purtator de mesaj, a reusit sa contrabalanseze unele mesaje radicale ale sotului. E cazul celui privind casatoriile între persoanele de acelasi sex. George Bush a sustinut mereu ferm ca o casatorie e doar uniunea dintre un barbat si o femeie. Laura Bush a sustinut (cu aceeasi fermitate) ca ar trebui sa existe o dezbatere publica pe aceasta tema. Azi majoritatea si minoritatea sexuala a Americii i-au apreciat Laurei diplomatia si simtul tactic.

În general, discutiile privind rolul sotiilor în viata politica raman numeroase si controversate. Pe langa avantajele sau dezavantajele clare, exista si zone mai delicate, despre care se vorbeste cu prudenta. De exemplu, rolul neoficial de consilier. Uneori prezenta sotiilor este dorita, ele reusind sa comunice unui politician lucruri pe care acesta nu vrea sa le auda sau pe care nimeni nu are curajul sa i le spuna. Însa, dupa cum ne-a demonstrat de cateva ori realitatea, prezenta si sfaturile sotiilor pot fi uneori nefaste. Relatia speciala cu oamenii politici le confera puteri mai mari fata de ceilalti consilieri. Nu pot fi concediate. Nici mutate disciplinar. Nici transferate. Åzi nici nu li se poate opri din salariu. Mai mult chiar, au la îndemana metode mai persuasive de a-si impune parerile. Uneori chiar (mai ales cand nu e nevoie, ar spune consilierii politici) pot juca rolul de filtru, limitand accesul unor persoane în preajma sotului. Presiunea pe care o poate exercita o sotie poate fi incredibil de mare, în istorie existand destule exemple în care, din pacate, un politician a urmat sfatul sotiei, nu pe cel al consilierilor sai. Iar urmarile nu au fost mereu dintre cele mai faste.

Prezenta sotiei în campanii e un element specific spatiului electoral american. Implicarea ei în campanie însa reprezinta o sabie cu doua taisuri: ea poate creste capitalul politic, dar la fel de bine îl si poate diminua. Astfel de lucruri sunt posibile datorita specificului american, iar imitarea sau importarea lor trebuie facuta cu mare prudenta, evaluand mai întai foarte atent traditiile politice si asteptarile electoratului din spatiul si de la momentul respectiv.

În Romania, de exemplu, observand cele întamplate în campaniile electorale postdecembriste, putem spune ca doar rolul traditional de sotie ar fi cel mai dezirabil. Jumatatile politicienilor romani se împart, în general, în doua mari categorii: sotiile-absenta si sotiile mult prea prezente. Nina Iliescu si Nadia Constantinescu au fost sublime, dar au lipsit cu desavarsire din peisajul politic romanesc. Iar electoratul nu a parut sa le simta lipsa. Nu acelasi lucru se poate spune despre Dana Nastase si Mihaela Geoana. Prezenta foarte vizibila pe esichierul politic si implicarea lor constanta în actiuni caritabile, campanii electorale si (nu în ultimul rand) în deciziile politice ale sotilor nu au adus prea mult capital politic sau de imagine nici politicienilor, nici partidelor din care acestia faceau parte. Ba dimpotriva chiar. În Romania nu e recomandabil sa folosesti sotiile pe post de purtator de mesaj. Nici o sotie de candidat nu a reusit sa pana acum sa castige simpatia electoratului roman. Cat despre transferul simpatiei asupra sotului, nici macar nu se pune problema. Interventiile si declaratiile lor sunt privite cu suspiciune (în cel mai bun caz), daca nu chiar luate în deradere (în cel mai rau caz).

Sa fi lasat cele doua Elene (Elena Lupescu si Elena Ceausescu) traume atat de adanci în subconstientul colectiv? Sa dam vina pe originile latine ale poporului roman cu preferinte pentru comportamentul (public si privat deopotriva) mai degraba macho? Explicatii sunt multe si deloc simple. Cu siguranta ca exista atatea explicatii cati votanti romani sunt. În fond, romanul se pricepe cel mai bine la fotbal si la politica. Åzi, evident, la femei, nu-i asa? Oare va sa aduca vreo schimbare-surpriza campania din 2008 în privinta sotiilor de oameni politici? Pariez pe salariul pe un an de (sotie) de presedinte ca nu. 

Dorina Gutu este lector la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice din cadrul SNSPA si consultant pentru programe de burse la Fundatia pentru o Societate Deschisa. S-a specializat în comunicare politica si marketing electoral cu ocazia burselor de cercetare desfasurate la Stanford University din SUA (2004) si la Bradford University din Marea Britanie (2003). Din 2006 este doctor în media si preda cursuri de „Tehnici internationale de comunicare politica” si „Relatii publice în mediu international” la Masteratul de Comunicare Politica. Marketing Politic si electoral din cadrul SNSPA. Zonele de interes academic sunt noile media si comunicarea politica din SUA.{/viewonly} {mosloadposition user10}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *