free download 78 travel guides written by experts

Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame

World Vision România a lansat, în parteneriat cu MSD România, studiul privind barierele întâmpinate de femeile vulnerabile din mediul rural în accesarea serviciilor de asistență prenatală și sănătate reproductivă din România, ca parte a proiectului ”Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame”

Cercetarea a fost realizată în județele Dolj, Vâlcea și Vaslui, ce se confruntă cu rate de mortalitate maternă și avorturi peste media națională.

Fundaţia World Vision România a lansat, ieri, rezultatele “Studiului privind barierele întâmpinate de femeile vulnerabile din mediul rural în accesarea serviciilor de asistență prenatală și sănătate reproductivă din România”. Cercetarea a fost efectuată în județele Dolj, Vâlcea și Vaslui ca parte a proiectului “Mame pentru viață. Viață pentru mame”, desfășurat pe o perioadă de 30 de luni cu un grant în valoare de 500.000 de dolari, ca parte a programului global MSD for Mothers.

Dezbaterea prilejuită de lansarea studiului a avut loc la Institutul Național de Sănătate Publică și a reunit reprezentanți ai Preşedinţiei, Guvernului, Camerei Deputaţilor, Senatului, Ministerului Sănătaţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate și ai celor mai importante instituții publice medicale în domeniu şi societăţi profesionale, specialişti și mass media.


Cercetarea este concentrată asupra situației femeilor din mediul rural din judetețele Dolj, Vâlcea și Vaslui care au rate ale mortalității materne mult mai ridicate față de media României.

Studiul a urmărit explorarea nivelului de cunoștințe ale femeilor, atitudini și practici în domeniul planificării familiale și utilizării serviciilor de asistență prenatală, barierele și factorii favorizanți în accesarea serviciilor de sănătate. Cercetarea a inclus 15 focus grupuri cu peste 200 de persoane, interviuri semistructurate cu persoane cheie și metoda analizei barierelor și factorilor favorizanți aplicată unui grup de femei de vârstă fertilă din cele trei județe.

Potrivit studiului, principalele bariere din aria planicării familiale sunt:
– Cea mai importantă bariera este lipsa serviciilor de planificare familială din comunitate, a campaniilor de informare şi consilierii pentru planificare familială si indisponibilitatea produselor gratuite (în special pentru femeile vulnerabile economic)
– Lipsa educației, a cunoștințelor complete și corecte privind alegerea unei metode contraceptive, utilizarea corectă a metodelor, siguranța, efectele secundare.
– Relația de putere din familiile tradiționale cu o dominanță a bărbatului care în multe cazuri refuză utilizarea metodelor naturale de planificare familială și a celor care nu depind de femei.

În privința asistenței prenatale au fost identificate următoarele bariere:
– Lipsa de informații a femeilor privind serviciile medicale gratuite la care au dreptul prin lege
(deși prevăzută prin Ordin al MS 12/2004, acordarea si completarea Carnetului gravidei care ar putea informa dar și salva, în urgență, gravida cu probleme de sarcină şi afecțiuni concomitente, este sporadică si aleatoare)
– Neaplicarea protocolului de monitorizare a sarcinii și acordarea discreționară a pachetului de servicii medicale pentru gravide
– Lipsa serviciilor de obstetrică ( medici, moașe) precum si de investigații și analize de laborator in comunitate.
– Lipsa unui sprijin financiar pentru deplasarea gravidei către serviciileoferite doar în urban.
– Managementul defectuos al fondurilor asigurărilor de sănătate (lipsa fondurilor în anumite perioade ale lunii, în laboratoare și farmacii, birocrația excesivă necesară obținerii adeverinței de asigurat, etc.);
– Lipsa monitorizării calității serviciilor medicale, adesea deficitare în multiple planuri, incluzand atitdinea si comunicarea neadecvată cu pacientele vulnerabile. Puțini respondenți au menționat discutarea cu medicii a planului de monitorizarea a sarcinii și naștere, care include calendarul de consultații și investigații pe parcursul celor nouă luni de sarcină, la care mama are dreptul prin asigurarea de sănătate. Marea majoritate a femeilor a declarat că nu au primit carnetul de gravidă, nici vreun alt material informativ. Mai mult, din studiu reiese că imunizarea în sarcină și prescrierea gratuită a suplimentele de sarcină nu este o practică unitară.
– Costurile care derivă atât din nerespectarea gratuităților asigurate prin sistemul de asigurări pentru sănătate cât și a plăților informale;
– Stigmatizarea și discriminarea asociate statutului de femeie necăsătorită însărcinată, de către către personalul medical de specialitate, agravată în cazul minorelor gravide.
– Lipsa de încredere în confidențialitatea serviciilor acordate la cabinetele medicale (pentru tinere);
– Atitudinea pasivă a autorităților locale față de problemele cu care se confruntă gravidele vulnerabile în utilizarea serviciilor de asistență prenatală. Deşi participanții la focus grupuri consideră că sarcina la adolescente este o problemă care ia amploare, o parte a autorităţilor publice locale intervievate nu consideră că au o responsabilitate faţă de această problemă.

Studiul face și o serie de recomandări, pe toate nivelurile implicate. Menționăm câteva:
Autorităților publice centrale și locale: Accesul la servicii de planning familial în comunități și contracepție gratuită pentru categoriile de populație cele mai vulnerabile, în vederea prevenirii sarcinilor nedorite și respectării intervalului optim de spațiere a nașterilor recomandat de OMS. Prioritizarea și ”rezervarea” unui plafon pentru serviciile de asistență prenatală în bugetele lunare ale Caselor de Asigurari de Sănătate şi elaborarea unui pachet unic de servicii pentru gravide pentru evitarea discriminării femeilor vulnerabile, dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală comunitară şi a moaşelor în localităţile rurale.

La nivelul corpului medical, este recomandată dezvoltarea de programe de formare adresate personalului medical privind înțelegerea nevoilor și comunicării cu grupurile vulnerabile, drepturile pacienților, stigmatizare şi discriminare, susținerea activităților de informare/educare ale populației.

Nu în cele din urmă, la nivelul populației este recomandată introducerea programelor de educație pentru sănătate în școli şi realizarea de parteneriate cu cabinete ale medicilor de familie și ONG-uri pentru informare/educare a tinerilor privind comportamentele sexuale care implică riscuri.

Cu ocazia dezbaterii de astăzi pe marginea studiului, au fost identificate mai multe aspecte de clarificat între instituţiile statului şi organizaţiile profesionale implicate în sănătatea mamei, aspecte legate de conţinutul şi felul în care e conceput pachetul de servicii pentru gravide în Romănia şi a accesului la acesta în zona rurală şi în mediile defavorizate. Primul pas ar fi crearea unui grup de lucru mixt de profeşionişti – autorităţi – societate civilă care ăn urma unor analize integrate să identifice soluţiile pentru barierele la care face referire studiul.

“ Noi la World Vision credem în soluții de intervenție integrată și credem că aceste soluții trebuie căutate în întâlnirea dintre sectoarele care se ocupă de sănătate, protecție socială și educație, astfel încât să punem în centru copilul, femeia sau tânăra care din cauza sărăciei și a lipsei de informații devin vulnerabili” a declarat Daniela Buzducea, director executive al Fundației World Vision România.

“Considerăm că doar prin colaborarea strânsă între societatea civilă, autorităţi şi companii se poate atinge obiectivul pe care ni l-am propus, ca nicio mamă să nu mai moară dând viaţă,” a spus Dr. Naveen Rao, preşedintele global al initiativei MSD for Mothers.

Despre proiect

Romania inregistreaza cele mai ridicate rate ale mortalitatii materne si infantile de pe continent. Astfel, aceasta este de peste două ori mai mare față de media UE-27, de trei ori mai mare decât în Slovacia, Slovenia și Bulgaria, de aproape şase ori mai mare decât în Italia și Spania şi de aproape zece ori mai mare decât în Austria şi Polonia². Prin proiectul „Mame pentru viata. Viata pentru mame”, Fundatia World Vision Romania si compania MSD prin grantul „MSD/Merck for Mothers” vor sa schimbe acest tablou sumbru.

Proiectul desfăşurat de World Vision se adresează unui număr de 15.000 de femei din 30 de comunităţi vulnerabile, dintre cele mai sărace, din 3 județe – Dolj, Vaslui și Vâlcea, cu obiectivul de a crea un model de succes pentru reducerea cazurilor de mortalitate maternă, prin prevenirea sarcinilor nedorite și prin susținerea accesului la servicii medicale de calitate pentru sarcinile dorite.

Studiul prezentat public astăzi reprezintă o primă etapă esențială în cadrul proiectul. Rezultatele obținute în urma analizei datelor studiului urmează să fie utilizate în procesul de elaborare a programului de pregătire a personalului medical din cadrul proiectului și la dezvoltarea materialelor de informare, educare, comunicare destinate modificărilor de comportamente ale populaţiei.

Proiectul se desfăşoară cu susţinere financiară de la MSD România, intr-un parteneriat cu programul MSD for Mothers, o inițiativă cu o durată de 10 ani, ce aplică expertiza MSD și experienţa în abordarea provocărilor medicale de la nivel mondial, pentru a reduce mortalitatea maternă în întreaga lume. Proiectul lansat în România reprezintă una dintre cele mai mari investiţii de CSR ale unei companii farmaceutice din România şi se numără printre cele mai mari investiţii sociale private, din domeniul sănătăţii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *