Alan G. Robinson, Dean M. Schroeder
Editura Curtea veche
Colectia Profit
“Ce vor spune generatiile viitoare despre modul in care practicam astazi managementul? Care li se va parea oare cea mai izbitoare greseala?
Credem ca ne vor acuza de a fi dispretuit una dintre cele mai importante resurse pe care le-am avut la indemana: ideile subordonatilor nostri.” (p. 15)
Asa incepe primul capitol din cartea Ideile nu costa. Interesanta perspectiva de altfel, in conditiile in care, dupa cum se mentioneaza ulterior, „Ideile reprezinta motorul progresului. Ele imbunatatesc vietile oamenilor, deoarece creeaza modalitati mai bune de actiune. Ele construiesc si dezvolta organizatii de succes si le mentin sanatoase si prospere. Fara capacitatea de a obtine idei noi, o organizatie stagneaza, intra in declin si pana la urma este eliminata de competitori care au idei noi.
O idee apare atunci cand cineva devine constient de existenta unei probleme, sau a unei oportunitati, oricat de mica. In fiecare zi salariatii obisnuiti – cei care fac munca de birou, realizeaza produsele si servesc clientii – vad o multime de probleme si oportunitati si vin cu idei bune despre cum pot fi abordate acestea.” (p. 17).
O carte cu foarte multe exemple care vin sa sustina afirmatiile facute si care ofera cazuri si situatii concrete. Si cum „Ideile minore determina o organizatie sa dea mare atentie detaliului” (p. 28) inseamna ca toate companiile care vor pune accent pe ideile minore ale angajatilor vor avea un mai mare succes decat celelelalte. De la cutia de sugestii („In 1880, constructorul de nave scotian William Denny a initiat primul sistem industrial de sugestii din lume.” – p. 105) la sisteme mult mai moderne, ideile subordonatilor trebuie intotdeauna cautate si luate in considerare.
In ceea ce priveste structura cartii tot autorii sunt cei ce sintetizeaza cel mai bine (oferind astfel si argumente pentru lectura) cuprinsul: „Cartea este structurata in opt capitole, capitolele 2 si 3 prezinta doua principii fundamentale ale managementului ideilor care sunt in mod esential surprinzatoare – importanta de a urmari ideile minore in locul celor de anvergura, problemele pe care le au cele mai multe sisteme de recompensare si cum pot fi evidentiate acestea. Capitolele 4 si 5 descriu modul in care pot fi integrate ideile in atributiile tuturor, cum sa initiezi si sa conduci un proces eficient de gestionare a ideilor. Capitolele 6 si 7 arata cum sa transformi un sistem de idei bun intr-unul extraordinar, orientand ideile angajatilor catre zonele unde este cea mai mare nevoie de ele si ajutandu-i sa vina cu idei mai multe si mai bune. Capitolul 8, si ultimul, demonstreaza cum un sistem bun de idei are un impact profund asupra culturii unei organizatii. La sfarsitul fiecarui capitol (cu exceptia acestuia si a Capitolului 8), noi prezentam „Tactici de gherila” – actiuni pentur promovarea ideilor pe care fiecare manager si le poate insusi, acestea solicitand putine resurse, sau chiar deloc.” (pp. 25-26).
Ideile nu costa se adreseaza asadar managerilor (actuali sau celor ce spera sa ajunga in aceasta pozitie in cadrul organizatiilor unde lucreaza), directorilor dar si salariatilor care pot pe viitor argumenta si mai bine – daca este cazul – necesitatea ca fiecare lucru si parere venita de la ei sa fie ascultata. O lucrare ce pune accentul pe idee in sine, mai ales pe idei mai mici care pot aduce beneficii in timp (si care implicit subliniaza faptul ca nu intotdeauna trebuie sa ne gandim doar la ideile foarte mari pentru a avea succes si profit).
Daca ati citit lucrarea prezentata de noi va invitam sa ne trimiteti comentariul dumneavoastra cu privire la ea pe adresa loredana@prwave.ro si poate aparea pe site. {mosloadposition user10}
