Vot si putere de la 1831 pina in prezent” la Colegiul Noua Europa
Joi, 24 noiembrie, de la ora 18.00, în Sala de conferinţe a Colegiului Noua Europă (Str. Plantelor nr. 21) din Bucureşti, va avea loc conferinţa pe tema „Rumânii fericiţi. Vot şi putere de la 1831 pînă în prezent”, susţinută de politologul Cristian Preda.
Relaţia dintre vot şi putere este analizată de Cristian Preda în noul volum Rumânii fericiţi. Vot şi putere de la 1831 pînă în prezent, apărut la editura Polirom în colecţia „Opus. Ştiinţe politice”. Aventura adeseori extremă a românilor cu ciclurile electorale, întrerupte brutal de dictatură, este descrisă de nu mai puţin de 101 alegeri.
„Dacă rumânii sînt fericiţi” rămîne o întrebare de maximă actualitate – deşi formulată la 1838, în „Actul de unire şi independenţă”, scris de Ion Câmpineanu.
Adresat deopotrivă politologilor şi istoricilor, volumul depăşeşte registrul comparaţiei dintre regimul actual şi cele care l-au precedat, oferind răspunsuri la o serie de întrebări precum: ce sens au cele 101 alegeri organizate de la 1831 pînă în zilele noastre? Ce legătură poate fi între deputaţii „ţinutaşi” din Regulamentul Organic şi obsesia uninominalului din anii 2000? Arderea unui Regulament considerat prorus la 1848 şi preambulul Constituţiei de la 1952 care aplauda victoriile URSS sînt parte a aceleiaşi istorii? Vidul constituţional de la 23 august 1944 şi cel din decembrie 1989 sînt oare comparabile ca efect? Dar influenţa Palatului în vremea monarhiei şi cea a Cotroceniului după 1989?
„Nimeni nu cunoaşte mai bine şi mai profund decît profesorul Cristian Preda aventurile spaţiului electoral românesc din ultimele aproape două sute de ani. Înarmat cu o redutabilă cultură comparativă, atent la detalii, dar şi la semnificaţiile de lungă durată ale diverselor momente istorice explorate, autorul ne oferă un fascinant şi indispensabil manual interpretativ al vieţii politice româneşti de la debutul modernităţii democratice şi pînă astăzi.” (Vladimir Tismăneanu)
Cristian Preda, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, a publicat după anii ’90 mai multe volume despre evoluţia gîndirii politice româneşti, dintre care amintim: Modernitatea politică şi românismul, 1998; Occidentul nostru, 1999; Staulul şi sirena. Dilemele unui marxist român, 2002; Contribuţii la istoria intelectuală a politicii româneşti, 2003); despre istoria liberalismului (Le libéralisme du désespoir. Tradition libérale et critique du totalitarisme dans les années 1938‑1960, 2000; Liberalismul, 2003; Mic dicţionar de gîndire politică liberală, 2004); despre sisteme electorale şi politica românească (Tranziţie, liberalism şi naţiune, 2001; România postcomunistă şi România interbelică, 2002; Partide şi alegeri în România postcomunistă, 2005; Regimul, partidele şi sistemul politic din România, 2008 – în colaborare cu Sorina Soare; Eseuri politice, 2009).
La Polirom a publicat în 2010 volumul Introducere în ştiinţa politică. A tradus, de asemenea, în română autori precum Benjamin Constant, François Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent.
