„In cadrul cursurilor pe care le-am sustinut la College de France, am intreprins un amplu studiu privitor la sacrificiile savarsite in cadrul diferitelor religii. Dupa ce am cercetat aceasta problema in vechile culte ale Orientului, Greciei si Romei, am fost nevoit sa analizez in paralel importanta sacrificiilor in cadrul misteriilor paganismului greco-roman, precum si sacrificiile in cadrul cultului crestin. Cu aceasta ocazie, m-am ocupat de problema originilor crestinismului si am ajuns la concluzia ca radacinile acestei religii nu trebuie cautate doar in iudaism, ci si in vechile religii pagane, prin intermediul cultelor misteriilor .
Cultele elenistice si religia romana au pastrat, inca din vremurile indepartate, riturile epocilor primitive, peste care 
au suprapus o noua conceptie asupra lumii si a zeilor, cat si noi raporturi dintre zei si univers. Lumea reprezinta un domeniu in care isi exercita libera lor vointa. Acesti zei s-au indepartat mai mult sau mai putin de fenomenele naturale. La inceput, zeii erau considerati a fi un fel de dublu pe jumatate nediferentiat, pe jumatate spiritual al acestor fenomene; in urma dezvoltarii religiilor, zeii nu mai sunt forte naturale, ci devin persoane.
Pe masura ce constiinta personalitatii umane dobandea o mai mare claritate, personalizarea zeilor a capatat o mai mare acuratete. Personalizarea lor a devenit mai mult sau mai putin transcendentala, dar ea a fost gandita dupa calapodul umanitatii. Actiunea invizibila a zeilor se modeleaza pe cea a oamenilor cu autoritate in societate. Zeii devin stapanii, protectorii cetatilor si ai familiilor. Cultul care li se dedica acum reprezinta un omagiu adus suveranitatii lor, o retribuire a bunelor lor servicii, conditia prin care se mijloceste continuitatea bunavointei lor. Vechile rituri magice se infaptuiesc acum exclusiv in cinstea lor. Acum sacrificiul devine un dar, un tribut, un semn al adoratiei. De aceea a fost cat se poate de firesc ca aceste sacrificii sa fie multiplicate. Chiar daca ideea necesitatii sacrificiului, a unei necesitati care nu este o simpla obligatie morala, ci un soi de lege naturala, inca subzista suficient pentru a nu-si pierde caracterul magic, nimeni nu va mai tagadui faptul ca sacrificiul reprezinta acum o trasatura proprie religiei.” – Autorul, Alfred Loisy
Cuprins
CUVANT INAINTE 5
Capitolul I
RELIGIILE NATIONALE SI CULTUL MISTERIILOR 7
Capitolul II
DIONYSOS SI ORFEU 29
Capitolul III
MISTERIILE DIN ELEUSIS 65
Capitolul IV
CYBELE SI ATTIS 105
Capitolul V
ISIS SI OSIRIS 151
Capitolul VI
Alfred Firmin Loisy(1857-1940), profesor, preot si teolog, a devenit principalul exponent al modernismului biblic in Biserica Romano-Catolica, argumentand ca criticismul biblic ar trebui aplicat la interpretarea Scripturii. Pozitiile sale teologice l-au pusadesea in conflict cu autoritatile ecleziastice ale epocii sale, precum si cu papii Leon XIII si Pius X. Pina in 1931 a condus catedra de istoria religiilor la College de France. Moare in 1940.
Opera (selectiv)
Evangile et l’Eglise (The Gospel and the Church). 1903, Bellevue, Paris
Les evangiles synoptiques. (1907-8), Ceffonds.
La religion d’Israel (The Religion of Israel). 1910, London,T. Fisher Unwin.
My Duel with the Vatican: the Autobiography of a Catholic Modernist. 1924, New York: E. P. Dutton & Company.
Din aceeasi colectie va recomandam:
