CHRISTOPHER DEMBIK / DIRECTOR ANALIZĂ MACRO SAXO BANK
Băncile europene sunt pe cale să-și revină, căci indicele bancar EuroStoxx crește cu 30% în 2020
Atunci când dobânzile negative la depozite au fost introduse prima dată în zona euro, scopul a fost acela de a forța băncile comerciale să caute venituri mai bune în alte părți pentru a stimula investițiile productive, ceea ce, teoretic, ar avea ca rezultat o productivitate mai mare și o creștere mai puternică. Așadar, ce s-a întâmplat? Canalul de investiții încă nu a dat rezultate, iar productivitatea este încă prea lentă în eurozonă. Uitându-ne la sectoarele cheie inovatoare, precum cel al vehiculelor electrice, roboți industriali sau investiții eco, uniunea monetară este încă în urma Asiei, în special a Chinei.
Realitatea tristă este că dobânzile negative la depozite au contribuit cu siguranță la creșterea exporturilor prin deprecierea monedei euro dar, în primul rând, au reprezentat și o perturbare a piețelor financiare și o slăbire a instituțiilor financiare și bancare. Sentimentul negativ al pieței față de băncile europene reflectă în mare parte o reevaluare în scădere a perspectivei de rentabilitate pe termen lung. În ciuda introducerii recente a sistemului dualist, care a ajutat la diminuarea consecințelor negative ale dobânzilor negative, băncile încă se confruntă cu o criză majoră. Acestea înfruntă un mediu economic și financiar dificil: marcat de dobânzi structurale ultra-scăzute, o creștere a reglementării cu Basel IV — ceea ce va reduce și mai mult rentabilitatea capitalului propriu al băncilor – și competiția din partea companiilor fintech în piețe nișă.
După o schimbare a situației fără precedent, la începutul lunii ianuarie 2020, noul președinte al BCE, Christine Lagarde — care anterior sprijinise dobânzile negative – execută o schimbare a poziției și declară că politica monetară și-a supra-depășit limitele. Ea indică faptul că menținerea dobânzilor negative la depozite pentru o perioadă mai lungă ar putea să dăuneze grav bunei funcționări a sectorului bancar european. Pentru a obliga guvernele din zona euro, și mai ales Germania, să intervină și să folosească politica fiscală pentru a stimula economia, BCE își inversează politica monetară și crește dobânzile pe 23 ianuarie 2020. Această primă creștere este urmată de o alta la scurtă vreme, ceea ce duce dobânda de referință la zero și chiar puțin spre pozitiv înainte de finalul anului
Pe măsură ce UE se obișnuiește simultan cu expansiunea fiscală, reacția pieței este surprinzător de pozitivă, iar băncile UE reprezintă unul dintre sectoarele cu cea mai bună performanță în 2020.
