Poluarea aerului la nivel global nu este o problemă care afectează doar sănătatea pulmonară. Date recente arată că poluanții din aer reprezintă cauza a 30% dintre cazurile acute de accident vascular cerebral, la nivel mondial. Curățarea aerului pe care îl inspirăm ar contribui la prevenirea diferitelor tulburări neurologice grave și comune, așa cum subliniază Federația Mondială a Neurologiei cu ocazia Zilei Mondiale a Creierului 2018, care este dedicată evidențierii impactului negativ al poluării aerului asupra sănătății creierului. Pentru a marca Ziua Mondială a Creierului, care are loc pe 22 iulie, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România) se alătură Federației Mondiale a Neurologiei pentru a crește gradul de conștientizare a acestui subiect important.
În fiecare an, pe 22 iulie, Federația Mondială a Neurologiei (WFN) celebrează Ziua Mondială a Creierului. Aproximativ 120 de organizații din întreaga lume participă la această inițiativă de creștere a conștientizării. Accentul în anul 2018 este pus pe un subiect care crește din ce în ce mai mult ca importanță, ca rezultat a mai multor studii științifice recente: efectele negative ale nivelului ridicat de poluare a aerului asupra creierului. “Aer curat pentru sănătatea creierului” este tema din acest an. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România se alătură astfel numeroaselor organizații internaționale pentru a sprijini această campanie de conștientizare.
Impactul poluării mediului asupra sănătății, și al poluării aerului în particular, crește continuu. Estimări recente indică un număr anual de decese atribuibile aerului poluat de 9 milioane în întreaga lume.
“Studiul asupra implicațiilor globale ale bolii, efectuat de o echipă internațională care a utilizat date din 188 țări, a constatat faptul că peste 30% din povara globală a accidentului vascular cerebral se datorează poluanților din aer”, a explicat Prof. Mohammad Wasay din Karachi, purtător de cuvânt WFN în cadrul Zilei Mondiale a Creierului. “Acesta a fost motivul din spatele deciziei de a selecta un aspect al poluării mediului ca temă pentru Ziua Mondială a Creierului din 2018”, adaugă expertul.
O problemă globală complexă
Legătura dintre gazele nocive și particulele din aer și sănătatea creierului este o problemă la nivel mondial și, de asemenea, una complexă. Potrivit profesorului Jacques Reis, șef al Grupului de Cercetare Aplicată a Neurologiei de Mediu a Federației Mondiale a Neurologiei: “Poluarea aerului se referă la o contaminare difuză, adesea invizibilă, cu bioaerosoli dăunători care conțin polen, spori, particule și substanțe toxice. Poluanții pot proveni din surse naturale sau se pot datora activității umane.”
“Problema este diferită în orașele mari comparativ cu zonele rurale. Unii poluanți din aer au impact local sau regional, dar efectele altora pot fi la nivel internațional”, adaugă expertul.
În luna mai a acestui an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a constatat că nouă zecimi din populația lumii respiră aer poluat. Și trei miliarde de oameni folosesc combustibili nocivi în casele lor pentru gătit și / sau încălzire.
Înţelegerea efectelor toxice a crescut
În ultimii ani, oamenii de știință au descoperit dovezi semnificative ale modului în care poluarea aerului afectează creierul și cum acest lucru este dăunător sănătătii creierului în întreaga lume. Prof Reis explică: “Poluanții intră în organism prin intermediul tractului respirator și digestiv. Ei provocă inflamații și ajung la creier fie prin fluxul de sânge, fie prin tractul respirator superior. Prejudiciul cauzat microbiotei intestinale poate, de asemenea, avea un impact asupra creierului.”
Lista de efecte potențiale este lungă: ateroscleroză, stress oxidativ, inflamații în tot corpul, vase de sânge afectate, tensiune arterială, nefuncționarea mecanismului de protecție a barierei sânge-creier, precum și probleme cardiace, toate ar putea fi legate de poluarea aerului. De asemenea, a fost identificată o posibilă deteriorare a celulelor creierului, cum ar fi celulele microgliale și astrocitele. La nivel celular, poluanții atmosferici interferează cu mitocondriile – adesea menționate ca “centre de putere” – și materialul genetic ca ADN-ul. Poluanții aduc schimbări epigenetice și scurtează telomerii, capace de protecție de la capetele cromozomilor. Aceasta din urmă este văzută ca un semn al îmbătrânirii celulare.
Nu este o supriză atunci că poluarea aerului este suspectată de a face parte dintr-un număr tot mai mare de sindroame și boli neurologice. Rezultatele inițiale sugerează că ar putea juca un rol în autism, tulburări de atenție la copii, demență și dezvoltarea bolii Parkinson, deși date fiabile nu sunt încă disponibile.
Provocate de om – dar modificabile
Schimbări decisive în comportament ar putea reduce semnificativ riscurile prezentate de factorii de mediu ce conduc la deteriorarea sănătății creierului. “Prevenirea afecțiunilor neurologice nu este doar un motiv de îngrijorare pentru fiecare individ în parte; măsuri trebuie să fie luate și la nivelul societății. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește impactul omului asupra mediului, lucru pe care omenirea îl influențează. Aceștia sunt factori importanți de risc pentru bolile care afectează vasele de sânge din creier, precum și afecțiunile neurodegenerative.”, a declarat Prof.Wolfgang Grisold, Secretar General al WFN.
“Această problemă de sănătate publică la nivel mondial impune politici de mediu și sănătate eficiente ce vizează reducerea poluării aerului și în România. Nu este doar o problemă de sănătate pulmonară, ci a celui mai important organ, cel ce ne face oameni: creierul nostru”, declară Dragoș Popescu, președinte APAN România.
Un apel de trezire la realitate a comunității internaționale
Vorbind despre Ziua Mondială a Creierului de anul acesta, președintele WFN, Prof. William Carroll, consideră că există o singură interpretare a datelor științifice despre sănătatea creierului: “Fiecare din noi, fiecare țară din această lume și întreaga comunitate internațională trebuie să interpreteze aceste date ca un apel urgent de trezire la realitate. Este nevoie de mai multă implicare pentru a găsi un tratament pentru afecțiunile neurologice. Sănătatea creierului trebuie să devină o prioritate la nivel internațional și este nevoie de alocarea de fonduri adiționale.”
