free download 78 travel guides written by experts

2018 – Anul datelor, datelor și iar datelor

De Christopher Truce, Director Fintech, Saxo Bank

Ni se spune deseori că reglementarea și tehnologia sunt factorii cheie determinanți ai schimbării în sectorul bancar. Această maximă e adevărată, dar se îndepărtează de o abordare mai degrabă critică. În 2018, reforma cadrului de reglementare și inovația tehnologică vor continua să remodeleze sectorul bancar. Dar schimbările pe care acestea le permit sunt propulsate de forțe atât de profunde și de ample încât necesită o regândire și o reconstrucție fundamentale a modelelor de afaceri ale băncilor și ale structurilor operaționale, datele reprezentând nucleul ambelor.

Saxo Bank logo

Știm că PSD2 și API-urile se vor combina pentru ca datele despre clienți deținute de bănci să devină mai mobile și mai accesibile. Oricât ar fi de semnificativ, acesta e doar un exemplu al unei schimbări mult mai transformaționale. Având în vedere că multe dintre interacțiunile noastre economice au loc acum prin metode digitale, se generează mai multe date – și în mai multe locuri – decât oricând altcândva. Acest lucru reprezintă o schimbare în modul în care valoarea financiară este generată, schimbată și înregistrată, și implică modele de afaceri bazate pe date, dacă băncile vor să evite să fie marginalizate.

În economiile agrare, pre-numerar, valoarea era dată la schimb și generată prin noduri precum piețele cu un număr restrâns de participanți și interacțiuni și puține legături între aceste noduri. Aceste modele descentralizate, care necesitau un schimb limitat de date, au fost înlocuite cu unele centralizate pe măsură ce interacțiunile financiare s-au întrepătruns cu pârghiile de guvernare (adică departamente de trezorerie, bănci centrale, autorități fiscale etc.) care dictau în mod colectiv regulile intermedierii financiare și îi dominau fluxurile de date. Însă astăzi observăm apariția unui model distribuit, în care guvernele supraveghează un cadru ce permite actorilor economici să aleagă modul în care valoarea este transferată într-o gamă de opțiuni concurente, valorificând inovații precum API-uri și blockchain. În acest model distribuit, consumatorii și platformele sunt nodurile rețelei, conectate cu API-uri pentru a accesa, face schimb și combina fluxuri de date multiple.

În această economie digitală, băncile au acces la mai multe date, dar au o imagine mai puțin completă asupra activităților și nevoilor clienților. Impactul digitalizării în alte industrii este bine stabilit, dar în 2018 va deveni multe mai evident în sectorul bancar. În următoarele 12 luni și după aceea observăm trei „mega-tendințe” ce indică calea către viitoarele nevoi ale clienților și către schimbările pe care trebuie să le facă băncile pentru a rămâne relevante.

Prima mega-tendință ce va conduce către schimbare în continuare în cadrul modelelor de afaceri bancare este digitalizarea rapidă a serviciilor ce a transformat multiple industrii în ultimul deceniu. Aceste servicii valorifică inovația tehnologică pentru a furniza clienților o viteză mai mare, opțiuni și simplitate, cu implicații pentru rolul tradițional al băncilor în lanțul valoric financiar. Pe măsură ce tot mai multe servicii către consumatori și companii sunt furnizate digital, se generează o serie mai diversă de fluxuri de date, în timp ce serviciile bancare sunt tot mai integrate în back-end-ul propunerilor valorice ale terțelor părți, ceea ce înseamnă că băncile riscă să piardă controlul și vizibilitatea datelor clienților și a relațiilor cu aceștia.

După ce a redus marjele și a răsturnat modelele de afaceri în alte domenii, digitalizarea serviciilor are acum un impact direct asupra băncilor, în special prin susținerea oferită de cadrul de reglementare pentru „open banking”, cea de-a doua mega-tendință din 2018. Prin intrarea în vigoare a celei de-a doua Directive privind serviciile de plată a UE, autoritățile reglementatoare încurajează competiția dintre companiile fintech, slăbind în special controlul tradițional al băncilor asupra informațiilor cu privire la conturi și tranzacții, facilitând în același timp – explicit sau implicit – noi intrări în domenii precum administrarea averilor și împrumuturi. Prin eliberarea unor noi forme de competiție și prin descentralizarea datelor, noul cadru dă putere firmelor care o folosesc pentru a furniza valoare consumatorului, forțând băncile să se adapteze operațional și strategic.

În timp ce PSD2 dă clienților posibilitatea de a controla ce furnizori de servicii le pot manipula datele bancare, este doar un exemplu pentru transferurile de putere din cadrul noului model de date distribuite de valoare financiară. Această a treia mega-tendință a anului 2018 este determinată de volumul crescut, diversitatea și mobilitatea fluxurilor de date din economia digitală, dar este susținută și de reformele cadrului de reglementare ce reflectă importanța datelor și a identității digitale în schimbul și raportarea valorii financiare. Regulamentul general de protecție a datelor din UE, de exemplu, nu doar guvernează modul în care companiile stochează și folosesc datele colectate din interacțiunile cu consumatorii, ci și oferă oportunități pentru consumatori de a monetiza activele digitale prin intermediul noilor lor drepturi de a da sau restricționa accesul la istoricul datelor lor.

Timp de decenii, băncile au deținut accesul privilegiat la datele clienților, dar structurile lor de silozuri au adus deseori frustrare eforturilor de a crea o viziune comună a clientului și a nevoilor sale viitoare. Deși digitalizarea serviciilor în rândul mai multor sectoare și interacțiuni a generat o comoară de date, băncile sunt prost echipate pentru a profita la maximum de această oportunitate. Puține dețin procesele sau infrastructura pentru a colecta, stoca și analiza eficient date cu privire la tranzacții; mai mult, reprezintă o proporție fragmentată și cu un declin rapid din activitatea clienților. Există un risc real de comprimare și mai mare a marjelor pe măsură ce valoarea adăugată a băncilor devine mai puțin clară utilizatorului final.

Există o alternativă pentru băncile care au determinarea și viziunea de a se schimba. În sector după sector, abordările bazate pe platformă sunt adoptate de beneficiari ca reacție la revoluția digitală. Deși modelele variază, un atribut cheie este abilitatea de a combina resursele și relațiile într-o propunere de valoare flexibilă ce valorifică datele pentru a influența viitoarea dezvoltare a serviciilor. Prin consolidarea datelor de la mai mulți parteneri retail cu informații despre tranzacții, poate într-o aplicație de bugetare, băncile pot oferi informații reale din interior și valoare care sunt răsplătite cu loialitate și taxe pe tranzacții. Pentru a face asta, băncile trebuie nu doar să-și reevalueze capacitățile de administrare, agregare și analiză a datelor lor, ci și să dezvolte noi relații și propuneri valorice.

Ritmul schimbării cadrului de reglementare din sectorul financiar poate că a încetinit, dar 2018 nu va însemna reîntoarcerea la stilul obișnuit de afaceri. 2008 nu a fost doar anul crizei financiare, dar a marcat și începutul unei ere de transformare digitală ce ne remodelează viețile economice și sociale, și acum plasând datele în centrul noilor modele de business. Băncile știau de multă vreme că gestionarea eficientă a datelor este cheia reducerii costurilor și eficienței operaționale printr-o mai mare automatizare, cât și apărarea eficace împotriva amenințărilor asupra ciber-securității și a altor amenințări de infracționalitate financiară. Piețele datelor distribuite din economia digitală de azi – determinate de forța combinată a unor inovații precum blockchain, cloud computing și inteligența artificială – reprezintă o schimbare mai degrabă fundamentală. Ca atare, 2018 va fi un an critic în remodelarea strategiilor de gestionare de date a băncilor, a infrastructurilor de operare și a modelelor lor de business.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *