Find your $100k business idea in 10 days and get the first clients fast

VILA CU CLOPOTEI ARE NOI PRIETENI

Un grup de 42 de iubitori de artă au format organizaţia non-profit Asociaţia Prietenii Muzeelor Minovici pentru a ajuta aceste lăcaşuri de cultură să-şi recapete strălucirea de odinioară. Frumoasa iniţiativa dă o nouă dimensiune noţiunii de parteneriat public-privat, bazat de această dată pe voluntariat şi mecenat.

Aflate la una din principalele intrări în oraş, cele doua muzee Minovici – de artă populară şi de artă medievală – reprezintă o importantă valoare culturală şi urbanistica, un punct de atracţie al Bucureştiului.

„Considerăm că voluntariatul joacă un rol important în orice societate civilizată şi că nu trebuie să se facă simţit doar în momente de criză. Sprijinirea culturii este o misiune nobilă ce presupune un efort permanent, iar noi, Asociaţia Prietenii Muzeelor Minovici, vom pune la dispoziţia culturii expertizele şi resursele noastre reunite deoarece vrem să ducem mai departe generozitatea familiei Minovici”, a declarat Georgiana Pogonaru, preşedintele asociaţiei.

În cadrul acestui parteneriat, cele două muzee îşi vor inventaria necesităţile, iar Prietenii Muzeelor Minovici vor alcătui proiecte prin care să ofere răspunsuri la unele dintre ele.

„Apariţia asociaţiei este un motiv de bucurie pentru noi, o apropiere de normalitatea marilor metropole unde muzeele primesc atât  sugestii, cât şi ajutor concret din partea unor astfel de organizaţii care, în acelaşi timp, trag şi semnale de alarmă atunci când ceva nu funcţionează bine în cadrul muzeelor pe care le susţin”, a afirmat Adrian Majuru, directorul Muzeului de Arta Populara dr.Nicolae Minovici”.
 
Faptele familiei Minovici, o familie de liber-profesionişti prin excelenţă, compusă din doctori, profesori universitari în medicină, farmacie, chimie, ingineri şi avocaţi, subliniază contribuţia adusă la modernizarea şi dezvoltarea societăţii româneşti de către această categorie socială. Moştenirea lor este în egală măsură culturală şi socială. Ei sunt un model deoarece au sprijinit întemeierea de instituţii în ajutorul societăţii, au popularizat un mod de viata în sprijinul aproapelui, pornind de la convingerea că fiecare dintre noi are ceva de oferit. Este un ideal care se învaţă greu până devine obişnuinţă, aşa că se poate spune ca destinul familiei Minovici este o succesiune de gesturi altruiste faţă de contemporani şi cu puternice ecouri în posteritate.

În anul 1905, la bariera de nord a oraşului, s-a ridicat “prima casă în stil popular românesc”, pentru a adăposti colecţia deja adunată de doctorul Nicolae Minovici. Situaţia clădiri construite de arhitectul Cristofi Cerchez după indicaţiile profesorului Minovici nu este cu nimic schimbată faţă de primii ani de existenţă, astfel că din punct de vedere muzeistic este un sit aproape unic în Bucureşti.

Încă din anii ’30, imobilul a fost declarat monument de arhitectură iar macheta acestuia a figurat în deceniile cinci şi şase ale secolului trecut la toate expoziţiile din străinătate, ca exemplu de arhitectură românească.

In amintirile multor bucureşteni care ieşeau să facă o plimbare la şosea muzeul trăieşte în principal datorită turnului său cu 40 de clopoţei de cristal care până acum câţiva ani emiteau sunete la orice adiere a vântului.

Bucuresti, 19.04.2006

{mosloadposition user10}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *