SPERANȚĂ - Cuvântul care unește românii în 2021 la Europa FM - PRwave.ro - stiri afaceri, marketing, financiare, business, case studies, interviuri etc. din 2005

Cel mai popular cuvânt românesc propus de Ziua Națională a României

Europa FM unește românii de pretutindeni pe aceeași frecvență! De Ziua Națională a României, continuăm să descoperim împreună cele mai frumoase cuvinte românești și valorile care ne apropie!

Pentru al doilea an consecutiv, Europa FM și-a invitat ascultătorii să propună pe europafm.ro cuvintele care ne unesc. Cel mai frecvent cuvânt menționat în acest an este ”speranță”, fiind urmat în top de ”acasă” și ”radio”.

O ascultătoare Europa FM din Galați a motivat alegerea cuvântului ”speranță” ca fiind cel mai reprezentativ pentru perioada prin care trecem: ”Speranța e ultima care ne-a mai rămas. Speranța la o viață mai bună. Speranța că într-o zi ne vom revedea cu cei dragi. Speranța într-un viitor mai bun pentru copiii noștri. Speranța moare ultima! Ne pierdem speranța, ne-am pierdut și noi”, a scris Gabriela pe europafm.ro.

Al doilea cuvânt în lista celor mai des nominalizate de ascultătorii Europa FM este “acasă”, explicat cel mai bine de Alin din Alba Iulia: ”Acasă este cuvântul pe care fiecare român îl folosește când își descrie țara de origine. Așa cum familiile se reunesc acasă sub un acoperiș, asemenea și românii trup și suflet sub același tricolor”.

În topul propunerilor de cuvinte care unesc românii în 2021 se regăsește pe locul trei ”radio”. Ioana din Jucu de Sus, județul Cluj, subliniază în mesajul său că ”radioul este cel care ne ține uniți, oriunde am fi”.

La prima ediție ”Cuvântul care ne unește”, în 2020, ascultătorii Europa FM au propus ”dor” ca fiind cel mai reprezentativ pentru români.

Întregul clasament ”Cuvântul care ne unește” a fost prezentat la Europa FM în dimineața zilei de 1 Decembrie, de Vlad Petreanu, George Zafiu si Luca Pastia, în direct în “Deșteptarea”. Matinalul Vlad Petreanu a menționat:

“Și eu cred că «speranță» e cuvântul anului. Speranța este despre credința în victorie, chiar când înfrângerea pare iminentă. Speranța este despre adaptabilitate și reziliență psihologică, despre convingerea că vom reuși, în cele din urmă. În plus, speranța presupune luptă și concentrare și efort, emoție și cumpănă, și face atingerea obiectivului cu atât mai valoroasă. Certitudinile sunt plicticoase, speranța este mobilizatoare. În acest context, cred că speranța e mai mult decât cuvântul anului – e cuvântul care descrie istoria întreagă a acestui neam care n-a avut noroc decât în momentele sale cruciale”, a spus Vlad Petreanu. La rândul său, George Zafiu a remarcat: “E un triunghi foarte interesant: într-o perioadă în care am stat mai mult acasă, radioul e speranța românilor. De speranță ne-am legat și înainte de Revoluția din 1989; atunci totul era legat de speranță: speram să fie mai bine, speram la ceva mai bun, speram să fie altfel.”

“Doar că atunci speram toți în același sens. Din păcate, astăzi sperăm un pic diferit: unii speră să nu se scumpească gigacaloria, alții speră să călătorească în jurul lumii… Așteptăm ziua în care să sperăm cu toții la aceleași lucruri, că asta face o națiune, nu?”, a comentat Luca Pastia.
Lista a fost realizată exclusiv de ascultătorii Europa FM după două săptămâni în care au putut propune și motiva cuvintele reprezentative pentru români în 2021.

Pentru alcătuirea topului au fost luate în calcul în total 162 de cuvinte.

Între propunerile de cuvinte mai puțin obișnuite s-au regăsit ”șpagă”, nume de partide, ”lenea”, ”mămăliga” și ”complezență”.

Ascultătorul care a propus ca ”șpagă” să intre în top și-a motivat astfel alegerea: ”Pentru că literalmente ne uneşte. Este un simbol de apreciere la restaurant. Este speranţa unui tratament bun la doctor. Este un timbru par avion, invizibil când vorbeşti cu un funcţionar. Este o asigurare că primeşti tot atâta benzină în rezervor când iei maşina din service. Este ajutorul pe care-l oferi primul, pentru a şti că vei fi la rândul tău ajutat. Pentru Români a devenit esenţială această apropiere prevăzătoare, fiind modul nostru de a trece prin greutăţile istoriei (vezi domniile fanariote, de exemplu). Este rodul geografiei noastre geo-politice care ne situează între marile puteri ca Rusia, Germania (în trecut imperiile Habsburgic, Rus şi Otoman).

Personal, aş fi preferat “libertate”, “democraţie” sau chiar un simplu “iubire”. Sper ca cei mai tineri, care vor citi sau auzi aceste cuvinte şi vor să transforme poporul ăsta de şpăgari (printre care şi eu) într-un popor de oameni liberi, să reuşească. Dar atenţie la consecinţe, că o să usture ca naiba!”
Un timișorean s-a gândit că ”lenea” ar putea să fie un alt cuvânt reprezentativ pentru români: ”Acest cuvânt reprezintă o trăsătură generală a societății românești și, în subsidiar, descrie din păcate un motiv pentru care nu reușim să reușim”.

Un brașovean a adăugat listei cuvântul ”complezență”: ”Nu intru în detalii; dar lasă, ca merge și așa”.
Mirela din Focșani a adăugat listei și cuvântul ”mămăligă”: “Când eram în străinătate și ne uneam cu semenii, nu lipsea niciodată o mămăliguță. Ori cu brânză de oi, sărmăluțe, brânză cu smântână sau tochitură, mămăliga mereu trona în centrul mesei, pe un fund de lemn”.

Roxana, din SUA, s-a gândit că un cuvânt care ne unește este – ironic – tocmai ”emigrare”: ”Locuiesc în SUA și mi se pare ca românii sunt mai uniți atunci când sunt departe de casă. Mai puțină bârfă și răutate, mai multă frică de Dumnezeu și apreciere pentru lucrurile cu care am crescut. Ne deplasăm ore cu mașina ca să ajungem la biserica românească sau la magazinul cu produse românești, să putem sarbatori românește și să ne simțim ca acasă”.