Mihaela Miroiu- Animalele nu se bat pur și simplu. Animalele se bat ca să se apere. Sau se bat pentru lucruri precise gen, teritoriu. Se bat din cauza unei agresivități împotriva puilor sau, eventual pentru hrană. Cred că singurele ființe care se bat din motive ideologice, din motive religioase etc. sunt oamenii.
Lavinia Betea – Una dintre teoriile psihosociologiei, cu referire la geneza agresivităţii, stabileşte că face parte din natura umană această componentă. Este înnăscută.
Alferd Bulai socilog – Fiinţa umană este o fiinţă puternică este una dintre cele mai agresive, cel mai agresiv animal de pe pământ. Sunt doar vreo 20 de specii de animale care atacă omul, omul le atacă pe toate deci nu suntem firavi.
Suporter – În primul rând, violența face parte din natura omului. Pentru că noi suntem animale superioare. Și mereu ne-a plăcut să dominăm pe celălalt.
Cristian Pârvulescu– Într-o țară în plină tranziție cu un capitalism debordant era fatal ca să existe o intersecție între infracționalitate și politică, infracționalitate și economie. De unde se pot obține cel mai ușori bani? Din infracționalitate, din trafic, din criminalitate.
Vintila Mihailescu – antropolog E, ori cu o lipsă de încredere în oameni, cu o lipsă de optimism pentru viitor, cu o frică şi asta se măsoară sigur după declaraţii: ,,Vă e frică de viitor?’’, ,,De ce anume vă e frică?” deci lista de frici ale societăţii româneşti a cam crescut în ultimii ani şi a crescut şi în intesitate.
Costel Galca – Ea se întâlnește în toate companiile, în toate societățile. Fie că sunt cu capital de stat, fie că sunt cu capital privat. Nu are importanță. Ea este de sus în jos, transversală, de jos în sus, de la șef la subaltern, de la subalterni la șefi, între colegi. Ea există. Ea există, violența.
Cristian Pârvulescu – O societate în care drepturile omului și rolul instituțiilor să fie respectat. Ori, nu, se pare că nu ne îndreptăm spre așa ceva. Violența de care vorbim e dovada cea mai clară a acestor lucruri.
Dan Antonescu – Este trist că din zona politicului se transmite către populație o, un anume soi de violență. Începem cu violența verbal.
Oana Băluță – Există un tip de agresivitate sau de asertivitate a candidaților. Și în opinia mea asertivitatea asta a fost hrănită și de mass-media. Mă întorc acum la cee ace inseamnă spectualizarea a vieții politice, iar în viața politică înțeleasă ca spectacol. Agresivitatea sau asertivitatea înțelese ca limbaj agresiv, poziții corporale assertive, agresive de intimidare a candidatului suntt cee ace noi am văzut în dezbaterile televizate.
Mihaela Miroiu – Momentul de vârf în această competiție politică îl reprezintă de obicei anii electorali. Acum, sigur că în România, agresivitatea este uriașă pentru că în acest deceniu, noi avem cinci ani electorali din zece. Deci, probabilitatea să ai o stare exploziv-conflictuală crește direct proporțional cu densitatea alegerilor.
