Asociația Română a Cafelei prezintă o nouă cercetare științifică[1], publicată în revista Sustainable Production and Consumption, care analizează cea mai bună modalitate de a standardiza măsurarea impactului de mediu al cafelei – un produs de bază din ce în ce mai amenințat de schimbările climatice[2].
Măsurarea amprentei de carbon a cafelei verzi a variat în mod tradițional, așa cum se întâmplă adesea în cazul oricărei evaluări a ciclului de viață al produselor agricole. Institutul pentru Informații Științifice despre Cafea (ISIC) a comandat Centrului Francez de Cercetare Agricolă pentru Dezvoltare Internațională (CIRAD) o revizuire a metodologiile actuale pentru cafeaua verde, pentru a dezvălui o imagine mai precisă a modului de măsurare a impactului asupra mediului materiei prime utilizate în una dintre cele mai populare băuturi din lume.
CIRAD a identificat și analizat 34 de studii, alături de orientările agricole internaționale privind măsurarea amprentei de carbon. Studiile au fost reprezentative pentru numeroasele regiuni și medii diferite în care se cultivă cafeaua. De exemplu, 72% din toate sistemele agricole studiate erau situate în America Centrală și de Sud – reprezentând 70% din producția mondială de cafea.
După cum se subliniază în analiză, amprenta totală de carbon a cafelei verzi poate varia foarte mult în funcție de o serie de factori cheie. Aceștia includ:
- Schimbarea utilizării terenurilor – schimbări determinate de activitatea umană în utilizarea sau gestionarea terenurilor
Niveluri variabile de utilizare a îngrășămintelor cu azot - Reziduuri de cafea provenite din tăiere, frunze și coji de cafea – nivelurile diferite de reziduuri variază în funcție de emisiile produse pe măsură ce se descompun și eliberează carbonul stocat
- Emisiile provenite din procesele umede – curățarea, sortarea și uscarea cireșelor și boabelor de cafea
Cécile Chéron-Bessou, cercetător principal al CIRAD în cadrul acestei analize, explică: “Evaluările bazate pe ciclul de viață sunt complexe și se bazează pe numeroase simplificări și alegeri. Prin urmare, un principiu-cheie pentru aceste evaluări este transparența absolută în ceea ce privește alegerile și ipotezele exacte făcute în cadrul modelării. Sperăm că analiza noastră va servi drept un instrument solid pentru măsurarea transparentă și solidă a amprentei de carbon a cafelei verzi – ajutând fermierii și cercetătorii să sprijine bunele practici pentru o cultură durabilă a cafelei”.
Revizuirea publicată a fost realizată în paralel cu un raport mai detaliat[3] care oferă o serie de recomandări pentru standardizarea măsurătorilor în aceste domenii. De exemplu, îndrumări simple pentru a identifica măsurători reprezentative pentru diferite sisteme de exploatații de cafea și pentru a aplica în mod consecvent modelarea schimbării utilizării terenurilor, precum și prezentarea celei mai bune modalități de estimare a biomasei totale (inclusiv a rădăcinilor) a altor arbori prezenți în sistemele de cafea. Deoarece cafeaua este o cultură perenă, care trăiește mulți ani fără a fi replantată, analiza oferă, de asemenea, orientări privind modelarea precisă și măsurarea medie a arborilor în diferite faze de maturitate.
Referințe
1. Chéron-Bessou C. et a. (2024) Unravelling life cycle impacts of coffee: Why do results differ so much among studies? Sustainable Production and Consumption. Published online: https://doi.org/10.1016/j.spc.2024.04.005
2. Grüter R., et al (2022) Expected global suitability of coffee, cashew and avocado due to climate change, PLOS ONE. Available at: doi.org/10.1371/journal.pone.0261976
3. CIRAD (2024) Review on Green Coffee Carbon Footprint: https://uploads-ssl.webflow.com/64f8e07884e2178b80f7f2d6/6616f02f9f833299c0318870_V1.1.GreenCoffee_ISIC_Cirad.Feb.2024.pdf
