Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Ediția a III-a

Capitolul 2: Vest vs. Est. Încredere în țări și lideri internaționali

Conform sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a, aproximativ 60% dintre români apreciază că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Pe de altă parte, încrederea în lideri, țări și organizații internaționale scade semnificativ.

Citește Capitolul I aici

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15–27 septembrie 2021, este împărțit în cinci capitole, cel de al doilea capitol fiind dedicat încrederii românilor în țări, organizații și lideri internaționali¹.

Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/10/7.10.2021-Prezentare-grafica-Sondaj-STG-GMF-Capitolul-2.pdf .

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Starea de nemulțumire profundă instalată în societatea românească contaminează și încrederea în țări, organizații sau lideri internaționali. Românii rămân pro-occidentali convinși, marea majoritate apreciind că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Totuși, diminuarea încrederii în repere precum Uniunea Europeană sau NATO reflectă în primul rând un fundal emoțional intens, marcat de anxietate și lipsa de orizont provocate de cele trei crize interne care afectează societatea românească – criza sanitară, criza social-economică și criza politică. În acest context, devine remarcabil faptul că dintre liderii altor țări măsurați, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află pe primul loc în topul popularității. Tendința de scădere a încrederii atât în entități interne, cât și externe subliniază o dată în plus nevoia critică de calmarea scenei politice și reconectarea actului de guvernare de agenda cetățenilor.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): ”Retragerea pripită si dezordonată a forțelor SUA din Afganistan, percepută în general ca un abandon, regresia societală românească pe fondul crizei de guvernare și a decuplării agendei acestuia de la agenda societății, comunicarea externă susținută pentru menținerea imaginii de lider puternic a președintelui de la Kremlin determină aceste percepții ce reflectă nevoia societății de securitate și echilibru.”

ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Încrederea în țări și organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (47,1% față de 59,3% în iunie și 49,4% în martie). 45,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 49,2% în iunie și 57,6% în martie) și 42,5% în Uniunea Europeană (față de 55% în iunie și 51,6% în martie). Dintre cei intervievați 40,3% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 47,8% în iunie și 47,2% în martie). Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 16,2% declară că au încredere în Rusia (față de 17,9% în iunie și 16% în martie) și 13,5% în China (față de 16,8% în iunie și 19% în martie).

Analiza socio-demografică: Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul persoanelor care nu au cont pe rețelele sociale și al celor care declară că venitul lunar le permite să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la ceva. Tind să aibă o încredere mai mare în Germania gulerele albe și persoanele cu studii superioare. Locuitorii din regiunea Vest și gulerele gri au un nivel de încredere mare și foarte mare în Rusia semnificativ mai ridicat decât media. Persoanele cu studii superioare și gulerele albe au încredere în NATO, respectiv UE într-o proporție mai mare decât celelalte categorii.

Încrederea în personalități internaționale

În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, au încredere multă și foarte multă 28,8% dintre români. 25,9% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 36,4% în iunie și 41,6% în martie). În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 21% dintre respondenți (față de 23,9% în iunie și 19% în martie). 16,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei, iar 10,1% în Xi Jinping, președintele Chinei.

Influența pozitivă a UE și a SUA asupra României

61,8% consideră că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,5% din totalul eșantionului/populației este de părere că Rusia și China au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Ponderea non-răspunsurilor este de 21,8%.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul peste 90 de mii de locuitori și persoanele care declară că reușesc să cumpere si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii consideră într-o proporție mai mare decât media că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României.

Politica externă

Întrebați de care dintre următoarele țări ar trebui România să se apropie mai mult în politica sa externă, 30,2% dintre cei intervievați au ales Germania, 18,5% SUA, 7,4% Rusia, 6,5% Franța și 3,8% China. 26% au indicat varianta ”niciuna”, iar 7,5% aleg să nu răspundă.

Analiza socio-demografică: Sunt în favoarea unei apropieri de Germania mai ales persoanele cu educație superioară, gulerele albastre și gulerele albe, locuitorii din urbanul peste 90 de mii de locuitori și din regiunile Centru și București Ilfov. Sunt de părere că ar trebui România să se apropie mai mult de SUA cu precădere tinerii sub 30 de ani și persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cei care reușesc să aibă tot ce le trebuie. Femeile, persoanele cu o educație scăzută, gulerele gri și cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât celelalte categorii România nu ar trebui să se apropie de nicio altă țară.

Baze militare americane

68,1% dintre cei intervievați (față de 73,8% în iunie și 75,4% în martie) își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 24,9% își exprimă dezacordul (față de 20,3% în iunie și 20% în martie). 7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales tinerii sub 30 de ani și persoanele cu un nivel de educație mai ridicat, în timp ce părerea contrarie se regăsește mai ales în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani și al gulerelor gri.

NATO și apărarea României

55,7% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România (față de 66,6% în martie), în timp ce 37,9% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură (față de 29,3% în martie). Ponderea non-răspunsurilor este de 4%.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România se regăsesc cu precădere bărbații, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat. Sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, România va fi nevoită să se apere singură în special femeile, persoanele până în 45 de ani, cei inactivi potențiali activi, gulerele gri și rezidenții din mediul rural.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

Primele două ediții au fost realizate în martie și iunie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/.

By Liliana Kipper

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.