Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

Feţele nevăzute ale discriminării digitale

Cristian Deca, Mediator si Consilier Juridic

Cercetarile timpurii legate de Internet sugerau faptul ca acesta ar reduce discriminarea prin reducerea interactiunii „fata in fata”. Explozia comertului online, a retelelor sociale si penetrarea Internetului in tot mai multe gospodarii prezinta, insa, efectul opus.

Cristian Deca, Mediator si Consilier Juridic in cadrul companiei de servicii juridice Decalex, confirma faptul ca exista discriminare digitala, iar aceasta imbraca mai multe forme. 
„Vorbim in primul rand despre accesibilitate sau inaccesibilitate. Exista persoane la nivel mondial care au avut castig de cauza cu jucatori din mediul online. De exemplu, o persoana nevazatoare din SUA a dat in judecata Asociatia Nationala de Baschet, deoarece site-ul acesteia nu se adapta persoanelor cu dizabilitati. Nu exista legislatie bine pusa la punct in acest sens nici in SUA si cu atat mai putin la nivel european, dar companiile romanesti pot preveni astfel de situatii si isi pot adapta afacerile la nevoile intregii piete” mentioneaza Cristian Deca.

O a doua forma de discriminare digitala, mentionata de Cristian Deca, o reprezinta personalizarea cautarilor in functie de anumite criterii de interes pentru business. De exemplu, personalizarea rezultatelor unei cautari in functie de istoria de click-uri si achizitii ale unui utilizator sau personalizarea cautarilor in functie de dispozitivul de pe care se face cautarea, calculator sau dispozitiv mobil. Amazon si Netflix folosesc „motoare de recomandare” care identifica tipurile demografice si personalitatea, astfel incat rezultatele sunt diferite de la un utilizator la altul. Unii ar putea numi acest model targhetare, dar, privit obiectiv, acesta reprezinta o forma de discriminare.

Un studiu al cercetatorilor de la Universitatea Cambridge si al cercetarilor Microsoft sugereaza faptul ca, prin combinarea datelor existente pe platforma de socializare Facebook, pot determina cu suficienta precizie orientarea sexuala a unui utilizator (peste 75%), etnia (95%), religia, orientarea politica sau daca este consumator de alcool, droguri ori tigari. Este lesne de inteles ca o astfel de informatie poate fi utilizata de catre companii in beneficiul propriu. Un caz renumit il reprezinta Airbnb, asupra caruia a fost condus un studiu, de catre Edelman si Luca, care a aratat faptul ca gazdele de culoare primesc chirii mai mici cu aproxiamtiv 12% decat restul.

Mark Zuckerberg a anuntat pe 28 ianuarie 2016 ca 1.59 miliarde de utilizatori sunt in fiecare luna pe Facebook. O cifra impresionanta care ii pune din nou pe ganduri pe cei preocupati de securitatea datelor personale, dar si de discriminarea sistematica si ridica o serie de intrebari legate de identificarea efectelor discriminatorii rezultate din procesele decizionale automatizate. Cum pot fi acestea detectate, masurate si remediate? Un studiu realizat cu ajutorul tinerilor din Statele Unite ale Americii sugereaza ca mai exista o forma de discriminare in cadrul retelelor sociale: limbajul discriminatoriu. 53% dintre tinerii cu varste intre 14  si 24 de ani vad in mod frecvent postari text sau clipuri care folosesc un limbaj discriminatoriu. Cele mai comune mesaje sunt legate de persoanele supraponderale, gay, femei, imigranti, musulmani, dar si de persoane cu dizabilitati mentale si fizice.

Din punct de vedere legislativ, in Europa exista un Cod al Drepturilor Online referitoare la serviciile furnizate, prin care consumatorii trebuie informati cu privire la conditiile de acces pe un site. Astfel, refuzul trebuie sa fie justificat prin criterii obiective, iar consumatorii trebuie informati cu privire la aceste justificari. De asemenea, atunci cand incearca sa acceseze servicii online, consumatorii au dreptul la aceleasi conditii ca membrii celorlalte state UE si au dreptul sa solicite justificari referitoare la tratamentele diferentiate.

Despre Cristian Deca – Este Mediator, membru al Consiliului de Mediere din Romania, si Consilier Juridic Definitiv, membru al Colegiului Consilierilor Juridici Bucuresti. De asemenea, este coordonatorul echipei de mediere si negociere din cadrul companiei de servicii juridice pentru companii, Decalex Legal Solutions si partenerul dumneavoastra de incredere pentru a crea un mediu de lucru legal si amiabil in relatia cu partenerii de business.

By Violeta-Loredana Pascal

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.