Find your $100k business idea in 10 days and get the first clients fast

Concursul Stuffish 2009 – Stiucile contribuie la dezvoltarea

durabilă a Deltei Dunării

Între 22 si 24 mai, la Holbina, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a organizat prima ediţie a Stuffish, concurs de pescuit sportiv la ştiucă, de tipul „catch and release”, în Delta Dunării, la Holbina. În cadrul concursului, premiile câştigate de echipele de pescari au fost donate comunităţilor din Deltă pentru finanţarea unor proiecte de dezvoltare locală: premiul I, 3500 euro,  pentru finalizarea unui atelier de prelucrat stuf şi papură în comuna Mahmudia, judeţul Tulcea, în scopul promovării unor activităţi tradiţionale generatoare de venituri alternative pentru comunităţile de pescari; premiul II, 2500 euro, pentru renovarea unui dispensar din Maliuc, şi premiul III, 2000 euro, pentru achiziţionarea de echipamente şi materiale educaţionale şi donarea acestora unei şcoli  din satul Letea.

Cu ajutorul financiar al eJobs si sprijiniţi de revista Aventuri la Pescuit, la concursul de pescuit  de la Holbina s-au adunat campioni naţionali şi internaţionali la pescuit sportiv, alături de personalităţi publice, regizorul Mircea Danieliuc, actorul Mugur Mihăiescu şi Liviu Mihaiu. Concursul de pescuit a constat în trei manşe, iar fiecare ştiucă prinsă a fost măsurată, fotografiată, sărutată şi, în final, eliberată în apele Deltei.

Locul I a fost câştigat de echipa formată din Andy Arif şi Laurenţiu Andronic, locul II de echipa Liviu Mihaiu-Eugen German. Pe locul III s-au clasat ştiucile prinse de echipa Mugur Mihăiescu – Cristian Anghelina. Fiecare echipă a primit o diplomă şi o cupă, iar premiile în bani au fost donate comunităţilor din Mahmudia, Letea şi Maliuc. Consursul de pescuit a continua cu un mini-festival gastronomic în cadrul cărui cele trei comunităţi din Delta şi-au etalat talentele culinaro-artistice în materie de ştiucă umplută şi crap pe varză.

Scopul proiectului este ca, la finalul concursului, oamenii Deltei să fie mai conştienţi de necesitatea dezvoltării unor activităţi care nu afectează mediul, dar benefice pentru viitorul lor. Pescuitul sportiv este mai profitabil pentru localnici şi mult mai sustenabil deoarece în acest mod resursa de peşte nu se distruge. Totodată, renaturarea incintelor piscicole si ale amenajarilor agricole reprezintă o oportunitate pentru reabilitarea ecosistemelor şi pentru dezvoltarea locală. Nu în cele din urmă, activităţile ecologice pot fi mai profitabile şi mai sustenabile economic decât braconajul şi pescuitul industrial.

„Pregătesc pentru Deltă ce nu a pregătit nimeni timp de 20 de ani. În primul rand, vorbim despre renaturarea Deltei şi despre refacerea bazelor piscicole. Al doilea este interzicerea pescuitului industrial în Deltă, lucru la care muncesc în momentul acesta, având o confirmare verbală deocamdată de la domnul ministru Ilie Sârbu, care a gestionat resursa pisciolă în Deltă până în acest moment”, a declarat Nicolae Nemirschi, Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

„A fost un concurs foarte greu, chiar şi comparativ cu un campionat naţional, din cauza condiţiilor meteo şi a vegetaţiei din apă, iar concurenţa a fost acerbă, VIP-urile fiind pescari foarte cunoscuţi în măiestria linguritului. Am răspuns acestei iniţiative pentru a da un exemplu în prinderea şi eliberarea peştilor pentru a proteja resursa piscicolă, aşa cum se practică în alte ţări”, au declarat Andy Arif şi Laurenţiu Andronic, câştigătorii concursului de pescuit Stuffish 2009.

„Am venit şi am prins podiumul! Locul II este cel mai bun! De ce? Pentru că dacă luam locul 1 nu m-ar fi crezut nimeni. Multumesc coechipierului meu, Eugen Berti German, component al echipei naţionale de spinning a României, cel cu ale cărui linguriţe home şi handmade am prins podiumul. Kiss and release, fraţilor! Jos pescuitul industrial cu braconajul lui cu tot!” , a declarat Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Deltă, după întoarcerea de la epscuit şi aflarea veştii.

Alte informaţii

1. Echipele de pescari participante la concurs au fost formate din Mircea Danieliuc şi Sabin Buzatu, Liviu Mihaiu şi Eugen German, Mugur Mihăiescu şi Cristi Anghelina, Mălin Muşatescu şi Petre German, Andy Arif şi Laurenţiu Andronic. În cadrul concursului s-au prins şi eliberat 159 de ştiuci, iar cea mai mare ştiucă, având o greutate de 7 kg, a fost prinsă extra concurs de Mihai Sofonea.

2. În Delta Dunării, pescuitul industrial şi braconajul, ajuns la cote greu de imaginat, distrug ecosistemul şi sărăcesc comunităţle locale. Din cauza lipsei alternativelor economice, majoritatea populaţiei tinere alege să părăsească zona, în ultimii ani semnalându-se un accentuat fenomen de îmbătrânire a populaţiei locale. Izolarea, lipsa investiţiilor, lipsa resurselor financiare, degradarea continuă a locurilor tradiţionale cu valoare socio-culturală, şcoală, biserică, cămin cultural au transformat Delta Dunării într-una din zonele cu cel mai ridicat grad de sărăcie din ţară.
 
Delta Dunării este una dintre cele mai importante zone umede din Europa şi din lume. A fost desemnată zona umedă de importanţă internaţională în anul 1991 prin Conventia RAMSAR, iar din anul 1992 este declarată de către UNESCO Rezervaţie a Biosferei prin programul Omul şi Biosfera. Are o suprafaţă totală de aproximativ 850 000 ha din care 65 000 reprezintă arie strict protejată. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării adăposteşte un număr de peste 5000 de specii  de plante şi peste 30 de tipuri de ecosisteme.

Pe lângă formidabila alcătuire naturală, Delta Dunării mai adăposteşte şi o populaţie de aproximativ 13 000 de oameni care locuiesc în 27 localităţi. Principala activitate economică a acestora este pescuitul, la care adăugăm agricultura (cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor). Structura pe grupe de vârstă a populaţiei scoate în evidenţă un intens proces de îmbătrânire demografică ce se manifestă în special în localităţile mai izolate, situate la distanţe mari faţă de principalele căi fluviale de transport.

În ultimii ani, zona este supusă unui amplu proces de schimbare în care activităţile tradiţionale (pescuit, prelucrare stuf/papură, creşterea animalelor şi a albinelor) tind să fie înlocuite de activităţi cu un impact negativ asupra ecosistemelor Deltei: pescuit industrial, braconaj, turism necontrolat, dezvoltarea şi extinderea centralelor eoliene cu un impact negativ asupra culoarelor de migraţie a păsărilor. Adăugăm acestor evolutii şi creşterea nivelului general de poluare (atât în apa Dunării, cât şi din cauza lipsei iunui sistem de colectare a deşeurilor) care se răsfrânge în mod direct şi ireversibil asupra biodiversităţii Deltei. În lipsa unor reglementări legislative clare, a unor proiecte îndrăzneţe şi a finanţărilor necesare, Delta Dunării este urmarită de un viitor incert în care atât oamenii, cât şi natura, unică în Europa şi în lume sunt ameninţate cu dispariţia.  

Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a desfăşurat încă de la înfiinţare (2004) activităţi menite să atragă atenţia opiniei publice asupra nevoii protejării şi conservării ecosistemelor deltaice. De-a lungul timpului, în urma campaniilor desfăşurate a demonstrat că numai printr-un efort comun în care sunt implicaţi toţi factorii interesaţi (administraţie, companii private, comunităţi locale) se poate stopa distrugerea Deltei şi încuraja dezvoltarea durabilă a zonei.

Bucuresti, 25.05.2009

{mosloadposition user10}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *