- Consimțământul informat al pacientului s-a transformat într-o formalitate birocratică, lipsită de dialogul esențial dintre medic și pacient.
- Informarea corectă a pacientului de către medic ar trebui să devină prioritară, prevenind astfel atât erorile medicale, cât și plângerile de malpraxis.
Comunicarea deficitară dintre medici și pacienți, care duce la lipsa informațiilor despre diagnostic, tratament și riscurile procedurilor, a devenit principalul motiv al neînțelegerilor și neglijențelor medicale din România, generând, într-o proporție ridicată, procesele de malpraxis, consideră Cătălina Bordianu Calangiu, avocat specializat în etica medicală și membru fondator al Casei de Avocatură Bordianu & Asociații.
Medicii și instituțiile medicale din România sunt expuși riscurilor semnificative, ce pot lua calea unui proces de malpraxis, atunci când subestimează importanța consimțământului informat al pacienților, tratându-l ca pe o formalitate, care nu implică un dialog autentic între pacient și specialist.
Problema comunicării deficitare este întâlnită frecvent, atât în sectorul public, unde lipsa resurselor umane conduce la o interacțiune superficială între medici și pacienți, cât și în sectorul privat, unde accentul este pus pe eficiența fluxului de pacienți și pe maximizarea profitului. “Informarea corectă a pacientului reprezintă prima linie de apărare, putem spune antidotul împotriva malpraxisului. Consimțământul informat nu ar trebui să fie doar o formalitate, ci un proces prin care medicul și pacientul discută deschis și clar despre intervenția medicală propusă, riscurile și beneficiile acesteia, alternativele disponibile și orice alte aspecte relevante care pot contribui la formarea voinței libere a pacientului. Este crucial ca medicul să înțeleagă importanța acordării timpului si atenției necesare pacientului, pentru a-l ajuta să înțeleagă informațiile în contextul său personal și să se simtă în siguranță în privința îngrijirii medicale primite”, explică av. Cătălina Bordianu Calangiu.
Potrivit avocatului specializat în practica și etica medicale, pentru obținerea consimțământului informat, instituțiile medicale utilizează adesea formulare standardizate, uneori greu de înțeles sau prea extinse, punând presiune asupra pacientului să semneze fără să aprofundeze și să înțeleagă pe deplin informațiile prezentate. “Atunci când pacientul devine parte activă în procesul medical, este mai puțin probabil ca el să intenteze acțiuni legale împotriva medicului sau instituției medicale, dacă este conștient că i s-au explicat în mod adecvat riscurile implicate și a devenit parte la decizia terapeutică. O comunicare empatică și atentă poate consolida încrederea pacientului în medicul său, reducând astfel riscurile legate de calitatea îngrijirii medicale”, adaugă avocatul Cătălina Bordianu Calangiu.
În opinia specialistului, într-un eventual caz de malpraxis, se examinează cu atenție consecutivitatea și succesivitatea eventualelor culpe, inclusiv etapa informării acestuia, nu doar investigația, diagnosticul, tratamentul și modul în care acesta a fost administrat, evaluându-se comportamentul fiecărui medic, asistent medical sau instituție medicală în relația cu pacientul. Orice abatere de la standardele de practică este analizată în detaliu din perspectiva prejudiciului cauzat și a legăturii de cauzalitate.
Există, așadar, modalități obiective de prevenire a malpraxisului, cum este încheierea unei asigurări de răspundere profesională, respectarea regulamentelor interne, a standardelor de practică, precum și modalități subiective, cum este comunicarea corectă care creează încrederea pacientului în specialistul său. Aceasta poate fi consolidată prin respectarea drepturilor pacientului, inclusiv dreptul la informare adecvată și la cooptare decizională, înainte de orice procedură medicală. Medicii trebuie să se conformeze întotdeauna standardelor acceptate de îngrijire medicală și protocoalelor relevante pentru diagnostic, tratament și proceduri chirurgicale. Deținerea unei asigurări de malpraxis este obligatorie pentru practica independentă în România și poate oferi o protecție esențială împotriva acțiunilor legale.
Despre CĂTĂLINA BORDIANU CALANGIU:
Cătălina Bordianu Calangiu este fondator al Casei de Avocatură Bordianu & Asociații și avocat definitiv în cadrul Baroului București din anul 2007, titulară a unui Master în Drept Internațional și Comunitar precum și a Masterului de Drept Medical. A început practica profesională în cadrul Ministerului Justiției în domeniul afacerilor europene, al programelor cu finanțare nerambursabilă și al cooperării internaționale în problematica luptei împotriva corupției. Cătălina Bordianu Calangiu este avocat specializat în domeniul practicii și eticii medicale. Este lector de drept medical, contribuind la dezvoltarea Școlii ADOM. În prezent, este lector la Conferințele ComuniHealthCare, o serie de conferințe dedicate antreprenoriatului medical. Este lector invitat la disciplina Etica medicală în cadrul European Executive MBA in Healthcare programme organizat de către Collegium Prometricum.
