Dinții deteriorați, fie din cauza cariilor ori fracturați, ne afectează nu doar din punct de vedere estetic, dar și funcțional și necesită o intervenție aparte din partea medicului stomatolog.
Atunci când deteriorarea danturii este avansată, tratamentele clasice, de obturație din compozit, nu reprezintă o soluție de durată. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, ne explică de ce nu este suficientă simpla obturație din compozit, așa-numita plombă, atunci când avem dinții deteriorați, și ce șanse avem să refacem dantura fără să apelăm la implant.
„Cariile netratate se agravează și se măresc din ce în ce mai mult, pe măsură ce timpul trece. Chiar și după ce sunt tratate (curățate), lasă în urmă defecte mari de substanță. În acest caz, dacă vom realiza obturații din compozit (dacă punem plombă, în termeni populari), avem mari șanse să se fractureze destul de repede, mai ales dacă dinții pe care i-am tratat se află pe zona laterală, unde susțin forțe masticatorii mari (unde mestecăm, de regulă, mâncarea).
Odată fracturat, un dinte cu o obturație de mare volum va avea nevoie de o obturație nouă, de tratament de canal sau chiar extracție, dacă linia de fractură s-a dus în adâncime. Întotdeauna este de preferat să salvăm dinții naturali, astfel că este indicat să procedăm altfel cu dinții cu grad mare de deteriorare”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Piesele protetice, mai durabile decât plomba clasică
“Atunci când avem de a face cu un dinte deteriorat, care trebuie salvat, este necesar să îl reconstruim în așa fel încât să fie rezistent în timp. În acest caz, apelăm la inlay-uri sau onlay-uri, piese protetice din ceramică sau zirconiu, care sunt mult mai rezistente mecanic și stabile în timp.
Acestea se realizează în baza unei amprente și au timp de execuție similar cu cel necesar realizării unei coroane. Sunt, practic, “plombe” de laborator, și ajută la reconstrucția dintelui, fără a fi nevoie să construim o coroană integrală.
Desigur, dacă gradul de deterioare al dintelui este foarte mare, indicația va fi de coroană de înveliș, atunci când nu mai avem mai deloc pereți integri.
În cazul acestor inlay-uri sau onlay-uri, încrustațiile sunt mai longevive. Deși prezintă un cost similar cu cel al coroanelor, sunt de preferat atunci când vrem să păstrăm partea intactă a dintelui deteriorat”, adaugă medicul stomatolog Sorina Stroe.
Care este diferența între inlay și onlay?
“Inlay-ul si onlay-ul sunt proteze construite în laboratorul dentar în urma unei amprente luate de medicul stomatolog.
Diferența constă în locul și modul în care se aplică.
Inlay-ul se aplică la mijlocul suprafeței ocluzale a dintelui, dacă avem zona dintre cuspizii dintelui afectată.
Onlay-ul reconstruiește dintele dacă avem o parte laterală distrusă, mai exact unul sau mai mulți cuspizi, sau chiar întreaga suprafață de contact a dintelui.
Putem alege, la recomandarea medicului, între proteze realizate din ceramică sau zirconiu, pentru un aspect cât mai natural și pentru durabilitate. Există și varianta din compozit, mai accesibilă ca preț, dar care nu are o durată de viață atât de mare, existând riscul de fractură și posibilitatea apariției unei carii secundare la interfața dinte-plombă.
Inlay-urile și onlay-urile oferă rezistență și durabilitate, comparativ cu simpla obturație din compozit, dar și o închidere marginală mai bună. Ne ajută astfel să reconstruim dintele într-o manieră ideală din punct de vedere estetic și funcțional”, încheie medicul stomatolog Sorina Stroe (MG Dental).
