Decalaje alarmante în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială, accesul populației la servicii medicale, educația copiilor și nu numai, între România de la sat și cea de la oraș.
În 17 județe, din țară mai puțin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat, în 2021. În 2022, pentru mediul rural, situația este similară în 15 județe. Totodată, la nivel național, 1 din 66 de persoane din mediul rural primește ajutor social, de 6 ori mai multe decât în mediul urban. Discrepanțele sunt vizibile și când vorbim despre numărul de șomeri sau despre accesul la servicii medicale. În 18 județe, în mediul rural, 1 din <50 locuitori sunt șomeri, iar în 16 județe din țară, în mediul rural, există un singur medic la peste 2.000 locuitori, adică de peste 11 ori mai puțini decât media națională la oraș.
Acestea sunt doar câteva din statisticile prezentate de Ambasada Sustenabilității în România, cu prilejul lansării celei de-a doua ediții a studiului „România cu un singur chip”. Proiectul, dezvoltat cu susținerea Lidl România și în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, reprezintă continuarea analizei începute în anul 2020, cu scopul de a măsura și evidenția decalajele existente între mediul rural și mediul urban din patru categorii: populație generală, sărăcie și excluziune socială, sănătate și educație.
Principalele concluzii ale studiului sunt următoarele:
Diferențe mari între rezultatele copiilor din mediul rural și cel urban
- În 17 județe din țară, mai puțin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat în 2021;
Rata de promovare a Evaluării Naționale: din cele 30 de județe pentru care există date recente disponibile, 15 înregistrează decalaje mai mari de 20% între mediul urban și cel rural. - Rata de promovare a examenului de Bacalaureat: din cele 25 de județe pentru care există date recente disponibile, 15 înregistrează decalaje mai mari de 20% între mediul urban și cel rural.
- De asemenea, nu există coerență în monitorizarea indicatorilor: datele fie nu sunt monitorizate, fie nu sunt furnizate de Inspectoratele Școlare Județene (de ex. Rata de promovare a Evaluării Naționale/ examenului de Bacalaureat nu este disponibilă rural – urban pentru cel puțin 12 județe).
Accesul la servicii medicale, precar în mediul rural
Dacă la nivel urban național există 1 medic la 171 locuitori, în mediul rural, situația este complet diferită. În 16 județe din mediul rural, există un singur medic la peste 2.000 locuitori, adică de peste 11 ori mai puțini decât la oraș. În alte 21 de județe, în mediul rural, există 1 medic la 1.000-2.000 locuitori.
Sarcinile la adolescente, un fenomen mai ridicat la sate
Sarcinile în rândul adolescentelor (15-19 ani) sunt mai des întâlnite în mediul rural. Raportat la media națională la nivel rural, județele Brașov (80,7‰), Mureș (67,8‰) și Sibiu (66,3‰) înregistrează cele mai mari rate ale fertilității.
Rata șomajului, mult mai ridicată în mediul rural decât în cel urban
În 18 județe, în mediul rural, 1 din <50 locuitori sunt șomeri, iar în 9 județe din mediul rural 1 din <50 locuitori primesc ajutor social.
Platforma https://unsingurchip.ambasadasustenabilitatii.ro/2022/ include informațiile centralizate. Datele au fost colectate în perioada august 2021 – ianuarie 2022, în urma răspunsurilor primite la cererile trimise către instituțiile abilitate, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Institutul Național de Statistică, Institutul Național de Sănătate Publică, Guvernul României și Inspectoratele Școlare Județene din fiecare județ.
Lansarea studiului a avut loc la Palatul Victoria, pe data de 19 iulie, ocazie cu care au luat cuvântul Dragoș Tuță – Fondator și Președinte, Ambasada Sustenabilității în România (ASR), Cristina Hanganu – Director Comunicare și CSR, LIDL România, Andreea Ghiocel – Coordonator studiu, Ambasada Sustenabilității în România. În deschiderea evenimentului, au vorbit László Borbély – Consilier de Stat, Coordonator, Departament pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) din cadrul Secretariat General al Guvernului și Kelemen Hunor – Viceprim-ministru, Guvernul României.
„Parteneriatul dintre Ambasada Sustenabilității și Guvernul României prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este foarte important. Fără dialog și fără a pune resursele la un loc, nu cred că vom putea să facem lucruri împreună. Dar dincolo de acestea, la fel de important este să putem fi foarte sinceri și transparenți unii cu alții. Astăzi, este un astfel de exemplu, când vorbim despre multe nereușite ale statului – decalaje numeroase, inegalități pentru anumite categorii de populație. Cred că este un mare pas înainte, acela de a ne asuma împreună, că aceasta este imaginea, starea de la care plecăm. Nu avem cum să ne propunem obiective, dacă nu știm exact unde ne aflăm. Fără a avea o imagine a realității, măsurată foarte fidel, corect și coerent, nu vom putea să planificăm viitorul într-un mod mai bun. Imediat după publicarea ediției din 2020 a studiului, am avut multe reacții, atât de la ONG-uri locale, cât și de la companii, care au înțeles că există decalaje și au dorit să se implice, să rezolve probleme în mod concret. Nu am știut însă să le spunem, de exemplu, care este situația în Constanța, unde să se ducă și ce să facă mai exact la nivel de județ. Am încercat să mijlocim relația cu autoritățile locale, fără prea mare succes însă, de aici ediția din 2022 a studiului, pe o analiză mai în profunzime și la nivel de județ. De fapt, studiul și întreg proiectul <România cu un singur chip> reprezintă o platformă pentru colaborare, astfel încât împreună, societate civilă, mediu privat și stat, să putem rezolva cât mai repede aceste decalaje” a spus Dragoș Tuță, Fondator ASR.
„Noi, LIDL, suntem preocupați nu doar de propria noastră sustenabilitate, ci și de cea a României, locul unde avem o operațiune foarte importantă, dar și 11.000 de colegi la acest moment. Acest studiu ne ajută pe noi toți la nivel de societate, să știm ce avem de făcut pe mai departe. Din perspectiva companiei noastre, studiul ne ajută în mod direct în calitate de investitor în educație, mai exact, să știm unde trebuie să ne continuăm investițiile, unde putem ajuta pe mai departe. Din 2016 până în prezent, LIDL a investit peste 12 milioane de euro în programe menite să aducă educație de calitate incluzivă, atât la sat, cât și la oras, programe care pot fi scalate la nivel național. Sperăm să putem ajunge în punctul în care nu mai există diferență între urban și rural, deoarece o societate prosperă este o societate educată. Pentru orice business din România, acest lucru este important, să avem o societate stabilă, cu bunăstare, o societate de oameni angajabili”
a afirmat Cristina Hanganu, Director Comunicare și CSR, LIDL România.
„Studiul <România cu un singur chip> arată decalajele existente dintre mediul urban și cel rural, care pot fi reduse prin investiții publice gândite în așa fel încât să le aducă pe acestea la același nivel de dezvoltare. Un stat este bun atunci când condițiile de trai ale oamenilor din mediul rural nu sunt cu nimic mai prejos decât ale oamenilor de la oraș, unde investițiile importante în infrastructură răspund nevoilor cetățenilor și țin tinerii în țară. Pentru o dezvoltare durabilă este nevoie și de o schimbare de mentalitate. Acest lucru nu este posibil fără o educație modernă, competitivă și incluzivă. Proiectele noi din domeniul învățământului pun bazele pentru această educație”, a menționat Kelemen Hunor, Viceprim-ministru.
În continuare, dezbaterea „Cum reducem decalajele pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă?”, i-a avut ca invitati pe László Borbély – Coordonator DDD, Florin Lixandru – Secretar de Stat, Ministerul Educației, Ilie Dumitrescu – Director de cabinet, Institutul Naţional de Statistică și Acad. Prof. Dr. József, Benedek – Director, Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă (CCDD) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai și Membru în Consiliul Consultativ pentru dezvoltare durabilă, înființat pe lângă Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
„Rata de părăsire timpurie a școlii în România este cea mai mare din Uniunea Europeană, iar 1 din 5 tineri nu este încadrat în câmpul muncii și nici nu urmează cursuri. Doar 28% din populație are competențe digitale de bază, cea mai mică rată din UE. Sunt cifre pe care nu le putem ignora. Avem decalaje semnificative între mediul urban și rural pe mai multe domenii, iar studiul lansat astăzi ne pune față în față cu situația actuală. Important este că știm de unde începem să construim. Cunoaștem direcția trasată prin Agenda 2030 și țintele sale. Avem Strategia de Dezvoltare a României 2030, avem Planul de Acțiune și suntem toți motivați, atât mediul public cât și cel privat și întreaga societate civilă pentru a consolida o Românie Durabilă” a declarat László Borbély, Coordonator DDD.
„Cu toții ne dorim o Românie cu un singur chip, este un deziderat către care tindem. Decalajele între mediul rural urban și cel rural sunt reale, au ridicat o problemă și pentru noi, la Ministerul Educației, motiv pentru care au fost gândite o serie de programe la nivel național. De exemplu, în ceea ce privește elevii de gimnaziu, la acest moment Ministerul Educației implementează cu finanțare din PNRR, Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, un program cu finanțare generoasă, în care au fost identificate 2500 de unități de învățământ gimnazial, unde riscul de abandon școlar este mediu și chiar ridicat. Identficarea acestor unități s-a realizat prin intermediul unui mecanism a fost elaborat în parteneriat cu Banca Mondială și DG Reform. În primul apel de selecție, au fost depuse 1471 de solicitări, iar 1415 de proiecte au fost declarate eligibile. Aceste proiecte vor avea o finanțare medie de 138.000 euro + TVA, pe o perioadă de 3 ani. Proiectele sunt gândite pe mai multe principii: al autonomiei (fiecare unitate de învățământ va gestiona acest proiect), al asumării unor indicatori (precum părăsire timpurie, abandon școlar, grad de participare elevi la examenele naționale etc), al monitorizării și al introducerii elevilor cu probleme în programe remediale. De asemenea, avem în dezbatere publică la acest moment, proiectele legilor educației pe învățământ preuniversitar și superior. În ceea ce privește învățământul preuniversitar, referitor la finanțare, propunem o schimbare de paradigmă: de la 6% din PIB la alocarea unui buget de 15% din totalul cheltuielilor bugetului consolidat” a declarat Florin Lixandru, Secretar de Stat, Ministerul Educației.
„În ceea ce privește Obiectivul de Dezvoltare Durabilă privind educația de calitate, ne situăm cel mai prost față de Uniunea Europeană și chiar „ne îndepărtăm” de media la nivelul UE. Poate singura lege adoptată în vremea comunismului care încă produce efecte, este cea referitoare la organizarea administrativ-teritorială a țării care, în structura actuală, nu mai corespunde exigențelor. Avem un spațiu administrativ teritorial foarte fragmentat, ceea ce face dificilă organizarea eficientă a serviciilor publice. Ori, educația publică este un serviciu oferit cetățenilor și trebuie oferit în aceleași condiții de calitate și de accesibilitate în toate zonele țării. Propun o reorganizare administrativ-teritorială a țării, ceea ce înseamnă crearea unor identități administrativ-teritoriale mai mari (…), acest lucru se întâmplă în multe țări europene. (…) Și este nevoie de politici sectoriale consolidate” a explicat József Benedek, Director, Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă (CCDD) din cadrul Universității Babeş – Bolyai Cluj.
„În momentul în care ai un nivel de dezvoltare urbană care nu este urmat îndeaproape de dezvoltarea rurală, lucrurile se complică foarte mult. Recensământul populației care se va încheia pe acest final de an, ne va oferi foarte multe posibilități de analize deoarece vom avea acces la date extrem de detaliate privind populația, inclusiv aspecte precum dotarea localităților. Noi producem, avem o sumedenie de date, deși este adevărat că nu avem foarte multe date în structura urban – rural. Datele pe care noi le furnizăm se referă mai mult la UAT-uri decât la urban – rural. Poate că, împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, vom reuși să promovăm un proiect prin intermediul căruia să lărgim sfera de acoperire a zonelor cu reprezentativitate la nivel de județ și, poate, chiar de localitate, având în vedere faptul că actuala structură aduce mari dificultăți. Extrem de important este să recurgem și la analiza datelor. Nu toată lumea care ar trebui să fie interesată de aceste date le solicită. Noi, la INS, suntem gata să le oferim” a concluzionat la finalul dezbaterii, Ilie Dumitrescu, Director de cabinet, Institutul Naţional de Statistică.
Despre proiectul România cu un singur chip
România cu un singur chip, proiect derulat sub egida 100 de Români, urmărește măsurarea decalajelor de dezvoltare existente între mediul urban și cel rural, în drumul spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă ale Organizației Națiunilor Unite, atrăgând atenția asupra sectoarelor în care este necesară accelerarea reformelor.
