Fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuții sociale scutite de la plată intră în economia locală aproape 4 lei, reiese dintr-o analiză realizată de Academia Română – Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” pentru Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET). La fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau horeca, reiese din același studiu care confirmă, cu date concrete, impactul pozitiv, economic și social, al acestui beneficiu extrasalarial.
Sistemul tichetelor valorice are un potențial important de creștere a productivității muncii, precum și a stării de sănătate și a nivelului de trai al angajaților și al familiilor acestora. Tichetele valorice cresc venitul disponibil din muncă, stimulând consumul și sprijinind economia locală, cu impact pozitiv asupra ofertei interne, a gradului de ocupare, a veniturilor bugetare și a predictibilității mediului de afaceri. Ele contribuie totodată la reducerea economiei subterane și evaziunii fiscale, precum și a cheltuielilor de protecție socială.
Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 și 2016, au o eficiență remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă și venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe șase „valuri” succesive de impuls economic.
Autorii studiului au descris fiecare „val” astfel:
– primul „val” se referă la generarea de venituri bugetare prin simpla acordare a tichetelor de masă – impozit pe salariu la nivelul angajaților care primesc tichete de masă, impozit pe profit la nivelul emitenților de tichete;
– al doilea „val” se referă la generarea de impozit pe profit la nivelul retailerilor care acceptă plăți cu tichete de masă la bunurile alimentare vândute, de TVA la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor, de impozit pe profit la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor;
– al treilea „val” se referă la generarea de noi locuri de muncă de tip salarial, precum și de locuri de muncă de tip non-salarial (convenții de muncă ad hoc sau pe durată determinată sau pe activități pre-stabilite) la producătorii de produse agro-alimentare primare, la retaileri, la emitenții de tichete de masă, la firmele curierat;
– al patrulea „val” se referă la generarea de venituri bugetare (impozit pe profit, impozit pe salariu, contribuții sociale, TVA) aferente noilor locuri de muncă salariate;
– al cincilea „val” se referă la creșterea consumului de bunuri alimentare (consum efectiv final al gospodăriilor populației) generat de noii salariați, precum și noile persoane ocupate non-salariate;
– al șaselea „val” se referă la generarea de noi venituri bugetare la nivelul TVA aferent consumului suplimentar.
Astfel, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă și un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include și consumul generat de aceste locuri de muncă. De asemenea, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei (TVA – 784,4 milioane de lei, contribuții sociale – 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu – 1 miliard de lei, impozit pe profit – 111,6 milioane lei), cu un sold pozitiv pentru bugetul public de 133 de milioane de lei. Studiul Academiei Române evidențiază faptul că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. Această eficiență în asigurarea veniturilor bugetare, mai mare decât eficiența tuturor impozitelor și contribuțiilor sociale actuale, este posibilă datorită “ecoului” pe care, prin natura și funcționarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală și în cea nominală.
Performanța economică, fiscală și socială a tichetelor de masă le conferă un avantaj net față de indemnizațiile de hrană, prevăzute a le înlocui, de la 1 decembrie 2018, în cazul personalului plătit din fonduri publice. Pentru anul 2019, studiul arată că bugetul public ar câștiga 1,4 miliarde de lei dacă toți bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizațiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condițiile prevederilor noului Cod Fiscal. Pentru același an 2019, restrângând comparația doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câștigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizații de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.
Este unul dintre motivele pentru care studiul recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice astfel încât ordonatorii de credite să poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanții salariaților, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizații lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.
„Cifrele de mai sus, evidențiate de Academia Română, nu lasă loc de interpretare în privința impactului benefic al tichetelor valorice atât asupra forței de muncă, cât și asupra economiei. Lista beneficiilor este generoasă și mă voi referi la doar câteva dintre ele. Cresc veniturile și puterea de cumpărare, ceea ce generează un nivel de trai mai bun și o economie sustenabilă, prin stimularea producției interne și a consumului. Cresc veniturile bugetare, atât prin creșterea bazei de impozitare, cât și prin reducerea evaziunii fiscale ca urmare a folosirii circuitelor legale de decontare a tichetelor valorice. Crește nivelul de loializare a salariaților față de angajatori, precum și nivelul de responsabilitate socială a angajatorilor față de salariați. Sănătatea și calitatea vieții angajaților sunt mai bune datorită disciplinării obiceiurilor de servire a mesei prin utilizarea tichetelor de masă. Avem, așadar, creșteri în domenii multiple datorită tichetelor valorice, care se dovedesc a fi un sistem benefic pentru toți – angajați, angajatori, comercianți, stat. Credem că toate aceste „plusuri” ar trebui să se constituie într-o bază solidă de argumente în favoarea încurajării angajatorilor – din mediul privat și de stat – să folosească pe scară largă tichetele valorice, așa cum se întâmplă, de altfel, cu succes în alte state europene”, a spus Elena Pap, Președintele APET.
Studiul de cercetare „Impactul economic, social și financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanță)” a fost derulat în lunile octombrie-noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă și cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.
Despre APET
Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET) reunește principalii trei emitenți de tichete valorice din România – Edenred, Sodexo și Up România. De la înființarea sa în 2004, APET s-a implicat în dezvoltarea sistemului de tichete din România: tichete de masă, tichete cadou, tichete/vouchere de vacanță, tichete sociale și tichete de creșă. Prin activitatea sa, APET își propune să susțină și să promoveze interesele profesionale ale membrilor și partenerilor săi implicați în sistemul de tichete.