Înainte de a ma afunda în ideea postului de faţă, trebuie să vă spun mai întâi că sunt foaarte înţelegătoare şi cu mine, şi cu alţi oameni de PR şi nu arăt cu degetul cu uşurinţă! Ştiu cum e când ziarele şi revistele ascund atât de tare informaţiile de contact şi rolurile jurnaliştilor că nu ştii cui şi ce să trimiţi. Ştiu cum e să vrei să ajungi la un departament anume şi să nu poţi, pentru că nu găseşti pe siteul firmei nimic, în afară de o adresă generală de contact! Ştiu cum e să cauţi bezmetic pe LinkedIn, poate-poate ajungi direct la cine trebuie şi nu îţi pui în cap zece oameni până la respectivul om.

Dar dincolo de asta, exista o limită. Organizezi un eveniment, lansezi un produs, ai un comunicat de presă de trimis, toate bune şi frumoase! Dar chiar nu trebuie în niciun caz să îl trimiţi peste tot, la plesneală, că poate se prinde undeva! Ce treabă are un site de informare din domeniul medical cu o manifestare sportivă? De ce ar interesa pe un producători de soluţii IT pentru segmentul business să sponsorizeze un eveniment de modă? De ce ar citi un articol despre cele mai tari imprimante echipa redacţională a unei publicaţii care se ocupă strict de telefoane mobile? 

Chiar fără sens şi fără direcţie nu activăm în domeniul ăsta al PR-ului! Că nu nimerim mereu la cine trebuie, înţeleg, dar chiar nimeni din organizaţia destinatarului să nu aibă nicio treabă cu subiectul în discuţie, mi se pare prea mult. Da, ştiu, e mai uşor să întreţii o bază de date unică, să trimiţi în masă, tot la toţi. Dar asta nu înseamnă că e recomandat sau eficient să procedezi aşa!

Puţină personalizare face minuni! O strategie creionată pe un şerveţel e de preferat alergatului orbeşte printre undele online-ului. Am vazut o grămadă de articole care strigă să ieşim în general din mediocritate. Eu deocamdată cer doar un minim efort, o pauză de gândit de 5 minute, şi măcar să tragem într-un spaţiu de 1 kilometru pătrat, dacă nu fix la ţintă!

Ce ziceţi, se poate?

Share