În PR și marketing, ca și în alte domenii, exemplele negative au un scop educativ. Trebuie să învățăm atât ce trebuie să facem, cât și ce greșeli să evităm și care sunt consecințele unor astfel de erori. Așa că, atunci când folosim studiile de caz, nu prezentăm doar povești de succes, ci și greșeli, uneori dezastruoase.

Dar cum putem prezenta aceste exemple negative în mod convingător? În primul rând, trebuie să fie un eșec clar, nu o situație interpretabilă. Un proiect care putea fi finalizat mai bine implică existența uneor soluții mai eficiente, nu faptul că modul ales de punere în practică era greșit. New Coke a fost un eşec recunoscut, de exemplu.

În al doilea rând, greșeala trebuie explicată pas cu pas, prezentându-se și alternativele care ar fi prevenit eșecul și ar fi dus la realizarea obiectivelor propuse. Eventual puteți face o paralelă cu un caz similar care a avut un rezultat pozitiv.

Și nu uitați, exemplele negative au scop educativ, nu sunt folosite pentru a discredita concurenții și a ne face să părem interesanți. Și susțin ce am spus cu un exemplu! La o prezentare în cadrul unei conferințe de marketing strategic un vorbitor critica sloganul ales de o banca – “Gândim la fel!”. Problema identificată? De ce să gândească banca la fel ca mine? Eu nu vreau ca cei din bancă să aibă experienţa şi cunoştinţele mele. Ei trebuie să ştie alte lucruri, ca să mă poată sfătui eficient… Problema? Poate nu era cea mai bună poziţionare din lume pentru banca respectivă, dar oricine putea observa greşeala logică: un mod similar de a gândi nu înseamnă cunoştinţe similare! Evident, demersul educativ a fost ratat, înverşunarea vorbitorului fiind interpretată drept aroganţă sau încercare de a atrage atenţia asupra sa atacând un competitor.

Share