La cateva zile dupa ce pilula zilnica a lui Novac expunea principiile acestuia cu privire la conferinte, am dat peste o insemnare relativ inrudita a lui Seth Godin, despre cum sa fii un excelent membru al publicului. “Great audiences get more” spune Godin, adica raman cu mai multe idei, au o senzatie mai placuta la finalul zilei si in general se descurca mai bine. Ce-as avea eu de spus pe marginea ideilor expuse in ambele notatii:

1. Ca-mi plac conferintele si ma duc cu placere, si ca sa fiu auzita, si ca sa ascult. Conferintele imi aduc 3 tipuri de avantaje
– invat
– ma fac cunoscuta
– construiesc relatii

Cele in care sunt eu vorbitor imi aduc si avantajul adaugat de a putea “converti” pe altii la optica mea, evident in limitele validitatii argumentelor mele si a puterii mele de persuasiune, eventual a charismei.

2. Ca exista o metoda in a extrage suculenta chiar si din cele mai aride conferinte. Cum procedez eu ca sa fiu un membru bun al publicului si sa profit la maximum:

1. Observ. De la asezarea in sala la meniuri, de la imbracamintea participantilor la transport, observ tot ce se intampla in jurul meu. Din asemenea observatii am avut idei care m-au ajutat sau ma vor ajuta ulterior. De exemplu, la prima conferinta internationala la care am participat mapa mea de conferinta includea o harta a dispunerii salilor de conferinta, a spatiului de masa si a deskului de inregistrare in hotelul de conferinta. A fost o idee excelenta, pe care o folosesc si acum, si care a permis organizatorilor sa economiseasca mult timp si sa se scuteasca de multe intrebari.

2. Notez. Daca ma frapeaza o propozitie sau o sintagma, chiar daca ideea nu e noua, mi-o notez. Uneori devine extrem de util pentru a capta sau explica un concept mai greu, sau chiar pentru a dezgheta apele. (Evident, o atribui autorului original.) Notez cifre si date, sunt greu de gasit uneori si prinde bine sa le ai.

3. Reactionez. Imi “inregistrez” reactiile pe coala sau in minte. Pe blogul de CSR, le blogam dupa conferinta, ca sa completez imaginea a ce s-a spus, ca punct de pornire in propriile mele observatii, etc.

4. Interactionez, in doua moduri: comentez, fie pentru a completa informatia: Romania has a similar situation, in that …, fie pentru a contrazice vorbitorul. Sau intreb, pentru a clarifica, pentru a afla mai multe date sau opinii etc. Si ca sa fiu un membru ideal al publicului, nu pun tipicele intrebari in care preambulul este mai lung decat intrebarea propriu zisa, sau intrebarile Marius Chicos Rostogan, la care unicul raspuns asteptat este validarea parerii proprii.

5. Discut, post atelier, cu cei ce au avut interventii in panel sau din sala, interventii care m-au interesat sau enervat. Sau cu alti participanti, care au tacut, cu care compar opinii si reactii.

Intr-un cuvant, profit. Daca conferinta este ingrozitor de proasta, ies din sala.

P.S. Nu pot sa inchei fara sa-mi aduc aminte de un fragment savuros din Jurnalul lui Bridget Jones (ciuntit in film), in care Bridget se pregateste de lansarea publicatiei “Kafka’s Motorbike” si urmareste cateva sfaturi de “exploatare” la maximum a evenimentelor oferite intr-un articol de presa. Dupa care vedem si realitatea “din teren”, in care isi numeste seful, “Fitzpervert”.

Share