free download 78 travel guides written by experts

WWF propune „Meniul pentru Planetă”, o alimentație benefică și pentru sănătate, și pentru planetă

  • Este nevoie urgentă de un răspuns local la criza climatică și a pierderii accelerate a biodiversității, prin reformarea sistemului alimentar, una dintre principalele cauze ale acestor crize ce sunt pe cale să devină ireversibile.
  • Consumatorul are un rol central în această reformare: „Meniul pentru Planetă” (Planet-based diets) reprezintă o alegere individuală și informată care vine cu beneficii și pentru sănătate, și pentru planetă.

De Ziua Mondială a Hranei, WWF propune un nou concept pentru ca alimentația sănătoasă să fie și o alimentație prietenoasă cu natura și clima: „Meniul pentru Planetă”. Un regim alimentar ce ține cont și de diversitatea și limitele planetei ar putea fi soluția pentru a reduce gazele cu efect de seră cu cel puțin 30%, pierderea biodiversității cu până la 46%, și moartea prematură cu cel puțin 20%. Acestea sunt câteva dintre concluziile noului raport științific Bending the Curve: The Restorative Power of Planet-Based Diets[1] lansat de WWF, prin Divizia pentru Hrană, care pune reflectorul pe 147 de țări printre care și România. Raportul a implicat contribuția unor experți de la Universitatea East Anglia, Universitatea Johns Hopkins, Universitatea Oxford și London School of Tropical Hygiene and Medicine.

Impactul regimului tău alimentar, acum mai ușor de înțeles

Alături de raportul menționat mai sus, WWF oferă pentru prima dată și o platformă online, ușor de folosit, pentru calcularea și vizualizarea impactului asupra naturii și sănătății al regimului alimentar, la nivel individual, național și global. Calculatorul arată impactul a 6 tipuri de regimuri alimentare – consumul actual, așa cum se manifestă în fiecare țară analizată (bazat pe date FAO), regimul alimentar recomandat de Comisia EAT-Lancet[2] (regimul flexibil/omnivor), recomandările oficiale[3] din fiecare țară pentru un regim alimentar sănătos, regimul pescetarian (bazat pe pește și fructe de mare), vegetarian și vegan; calculatorul permite însă și ajustări punctuale pe categorii de produse alimentare, în funcție de propriile preferințe – aceste ajustări personale sunt traduse automat în vizualizări privind impactul asupra sănătății și naturii.

Meniul pentru planeta

Noul raport și platforma online Planet-based Diets se adresează atât oamenilor de rând, cât și factorilor de decizie și celor din sistemul de comercializare a alimentelor. La nivel individual, un „Meniu pentru Planetă” și sănătos se compune pe baza a patru criterii de decizie: produse provenite din ferme prietenoase cu natura, mai multe plante și mai puține produse de origine animală (cu referire specială la carnea roșie), produse cât mai puțin procesate, și echilibru și varietate cât mai mare. „Nu există o soluție universală. De exemplu, în unele țări trebuie redus semnificativ consumul de alimente de origine animală, în timp ce în altele poate fi necesară o creștere pentru a aborda problema subnutriției. Sănătatea și mediul trebuie luate în considerare împreună. Calculatorul nostru privind impactul regimurilor alimentare va ajuta fiecare țară să înțeleagă mai bine impactul schimbărilor alimentare, astfel încât să poată oferi tuturor cetățenilor recomandări care să fie benefice atât pentru oameni, cât și pentru planetă”, a declarat Brent Loken, coordonatorul științific al Diviziei pentru Hrană din cadrul WWF și autorul principal al raportului.

Care este impactul alimentelor asupra biodiversității?

În ultimii 50 de ani, mărimea medie a populațiilor de specii sălbatice a scăzut cu 68%, iar producția de alimente a cauzat 70% din pierderea biodiversității pe uscat și 50% din apa dulce[4]. În prezent, doar 9 specii de plante reprezintă 66% din recolta agricolă totală[5], 8 specii de păsări și mamifere domestice furnizează mai mult de 95% din alimentele provenite de la animale și 10 specii utilizate în acvacultură reprezintă 50% din producție[6]. Cel mai recent Summit al ONU privind biodiversitatea a prezentat cum criza climatică și distrugerea naturii sunt determinate în mod semnificativ de sistemul nostru alimentar. De asemenea, cauzele principale ale bolilor infecțioase emergente, cum este COVID-19, sunt corelate cu conversia nesustenabilă a terenurilor pentru agricultură (defrișări), creșterea intensivă a animalelor și comerțul ilegal cu animale sălbatice[7].

„Avem doar nouă ani și ultimele nouă recolte pentru a ne transforma sistemul alimentar și a realiza Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2030 sau ne vom confrunta cu daune potențial ireversibile pentru natură și oameni”, adaugă João Campari, liderul global al Diviziei pentru Hrană a WWF. „Avem nevoie de acțiuni în tot sistemul alimentar, în producție, consum și gestionarea risipei de alimente. Trecerea la regimuri alimentare ce țin cont de limitele planetei, care vor crește consumul conștient și vor schimba astfel cererea pe piață, poate accelera alte inițiative și contribui la realizarea unei schimbări mai mari”.

Cum arată situația în România

În regimul alimentar actual, avem un consum nesănătos de mare de carne roșie (cu 44% mai multe calorii decât recomandările oficiale), zahăr și alcool, și un consum redus de pește, fructe, legume, leguminoase și semințe. De asemenea, în regimul alimentar actual cea mai mare amprentă asupra biodiversității și climei (emisii GES) provine din categoria carne roșie și produse lactate (însă trebuie menționat că datele includ și importurile, deci produse realizate în sisteme agricole ne-sustenabile din terțe țări); trecerea la un regim vegetarian/vegan ar ușura, per total, această presiune, însă amprenta negativă asupra biodiversității s-ar „muta” în categoria fructe și legume (și ar fi chiar mai mare) și această alegere ar putea accelera totodată fenomenul de abandon al terenurilor și animalelor care se manifestă deja în țara noastră și care reprezintă o amenințare la starea florei și a insectelor care depind de diversitatea floristică, starea solurilor, integritatea peisajelor ecologice și culturale și pierderea unor tradiții și obiceiuri pastorale.

WWF îndeamnă la o atitudine echilibrată și o orientare în consum în funcție de cele patru principii care definesc un regim alimentar sănătos atât în plan personal, cât și pentru planetă, și aprovizionarea din surse cât mai locale/apropiate de consumator.

Foto © WWF

[1] WWF (2020). Inversarea tendinței de pierdere a biodiversității. Puterea de regenerare a regimurilor alimentare care țin cont de limitele planetei. Loken, B. et al. WWF, Gland, Switzerland.
[2] https://eatforum.org/eat-lancet-commission/.
[3] National Dietary Guidelines (NDGs).
[4] WWF (2020) Raportul Planeta Vie – 2020 – Inversarea tendinței de pierdere a biodiversității. Almond, R.E.A., Grooten M. and Petersen, T. (Eds). WWF, Gland, Elveția.
[5] FAO 2020: http://www.fao.org/3/ca9893en/CA9893EN.pdf.
[6] Idem nota 4.
[7] – Jones, K. E., Patel, N. G., Levy, M. A., Storeygard, A., Balk, D., et al. (2008). Global trends in emerging infectious diseases. Nature 451:990-993. doi: 10.1038/nature06536.9.
– Allen, T., Murray, K. A., Zambrana-Torrelio, C., Morse, S. S., Rondinini, C., et al. (2017). Global hotspots and correlates of emerging zoonotic diseases. Nature Communications 8:1124. doi: 10.1038/s41467-017-00923-8.
– WWF (2020) Raportul Planeta Vie – 2020 – Inversarea tendinței de pierdere a biodiversității. Almond, R.E.A., Grooten M. and Petersen, T. (Eds). WWF, Gland, Elveția.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *