free download 78 travel guides written by experts

World Vision Romania lanseaza studiul “Bunastarea Copilului din Mediul Rural, 2014”

Cei mai vulnerabili copii din România trăiesc la sate, muncesc în loc să se joace, ajung greu la şcoală, se culcă uneori flămânzi şi se simt marginalizaţi – arată studiul “Bunăstarea Copilului din Mediul Rural, 2014”. Fundația recomandă plasarea urgentă a problematicii copiiilor vulnerabili în centrul politicilor publice.

România continuă să aibă cei mai săraci copii din Uniunea Europeană, iar jumătate dintre aceştia locuiesc în mediul rural. Acolo există un grup în creştere de copii foarte vulnerabili – provenind din familii sărace, cu un singur tip de venit, adesea doar alocația copiilor sau un venit social – care se confruntă cu vulnerabilități multiple. Pentru ei munca și nu joaca sau educația este preocuparea cotidiană, merg la culcare flămânzi și se simt marginalizați în comunitate și chiar în familia lor. Acești copii ar trebui să facă obiectul unor intervenții inter-sectoriale urgente pentru a ameliora starea lor de nutriție și accesul la servicii de sănătate, educație și protecție în comunitate și familie. Aceasta este una dintre cele mai puternice recomandări ce reies din studiul “Bunăstarea Copilului in Mediul Rural”, lansat astăzi de fundaţia World Vision România.

Studiul “Bunăstarea Copilului din Mediul Rural” este un document de cercetare unicat în ceea ce priveşte nivelul de bunăstare a copilului din România. Cercetarea urmăreşte dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, spiritual şi emoţional, detaliind aspecte legate de sănătate şi nutriţie, educaţie, acoperirea nevoilor materiale, protecţie, participare la luarea de decizii în familie şi comunitate, nivelul psihologic, valorile creştine, precum şi efectele migraţiei părinţilor asupra copiilor.

Situaţia copiilor care locuiesc în satele româneşti continuă să fie alarmantă, iar decalajul faţă de cei din mediul urban rămâne constant, chiar se adânceşte dacă avem în vedere indicatori socio-economici precum speranţa de viaţa, calitatea vieţii, rata de sărăcie. Aceasta în condiţiile în care copiii din rural reprezintă, conform datelor Institutului Național de Statistică la 1 ianuarie 2013, 49,77% din populația totală de copii a țării, iar riscul de sărăcie în rural este de 3 ori mai mare. Sărăcia implică pentru aceşti copii vulnerabilităţi multiple – nutriție precară, resurse limitate pentru participarea școlară, acces limitat la servicii, marginalizare, rezultate școlare slabe – care au un impact semnificativ asupra dezvoltării și evoluției lor pe tot parcursul vieții.

Astfel în România rurală de azi sunt numeroase cazurile de copii care:
– nu primesc hrană suficientă şi adecvată – 1 din 8 copii merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creştere cu 2% față de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% faţă de 2012.
– nu au acces la servicii medicale decente – 1 din 5 copii între 0 şi 5 ani nu a fost la medic în ultimul an şi aproape jumătate dintre aceştia au avut boli respiratorii, aceste fiind principalele afecţiuni care cauzează moartea copiilor sub 5 ani.
– abandonează şcoala din motive de sărăcie şi rezultate şcolare slabe – 2,3% dintre familii declară că în ultimul an cel puțin un copil din gospodărie a abandonat școala.
– sunt nevoiţi să muncească în gospodărie pentru a-şi ajuta părinţii – 1 din 5 copii munceşte înainte sau după şcoală şi 1 din 8 copii absentează de la școală pentru a munci în gospodărie.
– au dificultăţi în a ajunge la şcoală sau grădiniţă – copiii din mediul rural petrec în medie 35 de minute în drumul spre şcoală, iar 1 in 5 copii merge pe jos mai mult de o ora până la şcoală.
– afişează comportamente de risc pentru sănătate: 1 din 13 copii cu vârste cuprinse între 12 – 18 ani a fumat cel puțin o dată, iar 1 din 5 a consumat cel puțin o dată băuturi alcoolice, dintre care 19% au consumat alcool cel puțin o dată în ultima săptămână.
– nu-şi cunosc drepturile şi suferă diverse tipuri de abuzuri – 16% dintre părinți apreciază că „uneori e nevoie să îţi baţi copiii ca să îi poţi educa bine”, iar 22% dintre părinți consideră comunitatea ca fiind nesigură pentru copii.
– arareori participă la deciziile din comunitate – 89% dintre respondenți spun că deciziile la nivelul comunității sunt luate de primar, singur sau împreună cu consilierii.

Deşi studiul arată o îmbunătățire a situației materiale (a scăzut numărul de familii care declară că se descurcă greu sau foarte greu cu venitul pe care îl realizează – de la 75,8% în 2012 la 66,1% în 2014), precum şi o creștere cu peste 8% a numărului de gospodării care au acces la utilități față de 2012, România continuă să se situeze printre ultimele țări ale Uniunii Europene şi mult sub media europeană în aceste privinţe, conform rapoartelor OMS.

Recomandările studiului

Cercetarea propune ca statul, în calitatea sa de garant al drepturilor tuturor copiilor, să adopte de urgenţă măsuri de egalizare a şanselor pentru copiii vulnerabili din mediul rural: (i) Strategia de reducere a sărăciei trebuie să propună măsuri specifice şi abordări pragmatice de reducere a sărăciei copiilor din familiile cele mai vulnerabile; (ii) Vulnerabilităţile copiilor trebuie adresate multisectorial. De aceea se impune investiţia în monitorizarea familiilor cu risc de sărăcie şi excluziune socială de către profesionişti, coordonarea intervenţiilor serviciilor de bază de la nivel local şi a beneficiilor sociale pentru a le creşte eficienţa; (iii) Medicii de familie trebuie stimulaţi pentru a garanta verificarea periodică a stării de sănătate a copiilor şi consilierea părinţilor cu privire la importanţa nutriţiei şi a vaccinării; (iv) Educaţia parentală, neglijată în ultimii ani în România, trebuie să pună accent pe responsabilizarea părinţilor, dar şi a membrilor comunităţii cu privire la drepturile copilului şi la serviciile disponibile pentru copii; (v) Trebuie elaborate mecanisme mai eficiente de colaborare între sistemul de educaţie şi cel de asistenţă socială pentru a asigura dreptul copiilor la educaţie. Se impune crearea de servicii socio-educaţionale integrate la nivelul fiecărei comunităţi.

“În 2015 fundaţia World Vision România aniversează 25 de prezenţă în România. În toţi aceşti ani ne-am concentrat asupra problemelor copiilor şi familiilor nevoiaşe din mediul rural, desfăşurând programe de dezvoltare comunitară menite să le crească bunăstarea. Vedem rezultatele muncii noastre ori de câte ori mergem pe teren, iar raportul de acum indică o serie de evoluţii pozitive, însă în egală măsură el ne arată că mai avem încă mult de lucru pentru a atenua puternicul decalaj urban – rural. Prin strategia fundaţiei noastre pentru perioada 2014 – 2018 ne-am asumat obiectivul ambiţios de a creşte nivelul de bunăstare a 2,2 milioane de copii. În acest scop, programele noastre, atât cele planificate, precum şi celeîn plină desfăşurare, sunt în linie cu recomandările studiului. Avem, însă, nevoie de ajutor din partea statului care să propună măsuri pragmatice şi concrete de reducere a sărăciei. Cu acest prilej facem un apel la acţiune comună către toţi decidenţii din mediul politic şi instituţional – să găsim rapid împreună soluţii pentru a creşte calitatea vieţii celor mai vulnerabile familii şi pentru a diminua inegalităţile.”, a declarat Cătălin A. Popa, director executiv World Vision România.

Metodologia studiului

Studiul “Bunăstarea Copilului in Mediul Rural”, efectuat prima dată în 2012 şi repetatîn 2014, reprezintă un unicat în domeniul cercetării nivelului de bunăstare a copilului în Romania şi face parte din continua serie de analize periodice realizate de către World Vision Romania (WVR). Acest studiu prezintă o analiză comparativă longitudinală a principalilor indicatori privind bunăstarea copilului, compilaţi într-un set de date reprezentative pentru mediul românesc cu privire la evoluţia indicatorilor măsuraţi.

Studiul din 2014 conţine un eşantion de 2774 de gospodării, din care 2190 sunt gospodării unde WVR desfăşoară sau a desfăşurat în trecut proiecte, iar 584 sunt gospodării unde Fundaţia nu are activitate. Cercetarea acestui raport a fost desfăşurată în perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014 şi dezvoltă metodologii utilizate de WVR în 2012. Acest studiu are reprezentivitate naţională pentru gospodăriile cu copii din mediul rural, iar informaţiile sunt validate prin prelucrarea datelor culese de la autorităţi, părinţi şi copii, utilizând instrumente calitative. În gospodăriile incluse în cercetare numărul mediu de copii/gospodărie este 1,91, iar valoarea mediană (a gospodăriei de mijloc) este 2. Mai puţin de un sfert din numărul total de gospodării examinate au 3 sau mai mulţi copii.

Cu ocazia acestui eveniment, fundația l-a prezentat pe noul său ambasador, Mugur Vărzariu, un renumit fotograf al cauzelor sociale din România ale cărui lucrări au fost preluate cu mult interes de media internațională și premiate. “Cred in educatie si implicarea World Vision Romania in consolidarea accesului copiilor din zonele defavorizate la educatie m-a facut sa accept cu o deosebita onoare propunerea de a deveni ambasador al fundatiei. Astfel unite, cele doua voci vor face si mai bine auzita singura voce care conteaza cu adevarat si anume aceea a tuturor copiilor din Romania indiferent de etnia sau de statutul lor social.” a comentat Mugur Vărzariu

Bucuresti, 18.06.2014
{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *