Cât sunt de cunoscute și utilizate noile tehnologii digitale precum smart TV, stocare în cloud, plăți de pe mobil, realitate augmentată, smartwatch sau internet of things de către români?
Pentru a afla, GfK România a realizat un studiu Omnibus, reprezentativ la nivelul populației din mediul urban, atât printre utilizatorii de Internet, cât și printre non-utilizatori.
Tinerii au o rată dublă de adoptare pentru noile tehnologii digitale
Televizoarele inteligente stau cel mai bine la notorietate și grad de adopție. Aproape 20% dintre românii din mediul urban spun că au auzit de acest produs și îl utilizează deja și peste 35% declară că au auzit și le-ar plăcea să îl folosească. Integrarea functionalității de accesare a internetului dublează atractivitatea televizorului, astfel că peste 70% dintre adolescenții între 15 și 17 ani își doresc un smart TV.
Următoarele clasate, serviciile de stocare în cloud se bucură de utilizare din partea a aproape 10% dintre românii din mediul urban, dar procentul crește la 25% pentru cei între 18 și 24 de ani. Procente aproximativ egale întâlnim în cazul celor cărora le-ar plăcea să utilizeze un astfel de serviciu pe viitor, pentru ambele segmente.
Pe locul al treilea în top se situează plățile realizate de pe mobil, dar, începând de aici, utilizatorii încep să scadă considerabil. Aproximativ 1 din 20 de români din mediul urban realizează plăți “în mișcare”, însă de 3 ori mai mulți și-ar dori să o facă. Utilizatorii se dublează în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani.
Rezistența cea mai mare în utilizare o întâlnim tot în rândul plăților de pe mobil (18%), dar și în rândul autentificării biometrice (18%) Puțin peste 2 procente au folosit până în prezent acest tip de autentificare, în vreme ce 14% ar folosi-o, iar aproape două treimi nici nu au auzit de ea.
“Când vine vorba despre rezistență în fața noilor tehnologii, nu prea întâlnim diferențe între segmentele de vârstă; percepțiile sunt destul de “consistente” și continuă să fie recirculate între consumatori. Nu există însă marșarier pentru tehnologiile digitale. Există “staționare” – până atingem o masă critică familiară cu noile concepte și ar trebui să fim atenți să nu “demarăm” prea repede, fiindcă este nevoie de un efort conștient în educarea și în creșterea awareness-ului. Apoi, din ce observăm până acum, există viteza întâi – gradul de adopție în rândul utilizatorilor de internet și viteza a doua – gradul de adopție în rândul tinerilor. Nu ajungi la viteze supersonice dintr-odată, deși, fiind vorba de internet și digital, cateodată avem impresia că lucrurile trebuie să se întâmple mult mai repede”, declară Andreea Coca, Digital Market Intelligence Consultant GfK Romania.
Smartwatch, un gadget de urmărit
După smart TV, produsul care se bucură de cea mai mare popularitate în perioada aceasta este smartwatch. În rândul utilizatorilor de internet din mediul urban, gradul de utilizare pentru ceasurile inteligente este foarte mic, sub 2%. Dorința de a-l avea însă îi animă pe mai mulți, 34% dintre cei chestionați.
Este un gadget a cărui adoptare poate fi determinată de trenduri din mai multe industrii: telecomunicații, sănătate, media, retail și în consecință monitorizarea dezvoltării lui este relevantă pentru fiecare dintre ele.
”Ceasurile inteligente și accesoriile pentru fitness și sport au crescut în importanță în România în utlimele luni, drept urmare începând din aprilie 2015 am început monitorizarea vânzărilor lor lunar în panelul nostru de retail. Desigur, piața este încă la început și există potențial de dezvoltare pe toate canalele de vânzare”, spune Ileana Tîlvan, Head of Digital, Retail and Technology Client Service.
Remarcăm creșteri notabile și în studiile GfK din Europa, unde majoritatea vânzărilor în piața de device-uri portabile vin din zona de sănătate și de fitness (aproape 60%) și din cea reprezentată de ceasurile inteligente (peste 20%). Mai multe detalii despre studiul european: //blog.gfk.com/2015/08/and-the-winners-arehealth-and-fitness-devices/.
Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 573 de respondenţi din mediul urban, cu vârsta de peste 15 ani, în perioada 27 aprilie – 15 mai. Metoda folosită este cea a interviurilor față în față și are o marjă de eroare de+/-3%.
