free download 78 travel guides written by experts

Visul – între negare și cunoaștere în „Limbajul uitat”, de Erich Fromm

· De ce este folositor, în opinia celebrului psihanalist, să devenim conștienți de semnificațiile viselor noastre

„Numim «realitate» ceea ce observăm în timpul zilei și suntem mândri de «realismul» nostru și de capacitatea noastră de a controla această realitate…”, subliniază sociologul și psihanalistul Erich Fromm în cartea sa Limbajul uitat, publicată la Editura Trei.

Ne bazăm pe logică și pe rațiune ca fiind cele mai importante sisteme în mecanismul decizional al existenței de zi cu zi. De aceea, de multe ori tindem să considerăm pasivă și mai puțin relevantă existența nocturnă, nimic mai mult decât o stare de odihnă a corpului și a creierului nostru. Ea devine doar o prelungire mai puțin importantă a stării de veghe și a experiențelor acumulate peste zi. În acest context, visele sunt văzute de multe ori ca niște manifestări ilogice și fără sens, mai ales că acțiunea, conținutul și forma lor nu mai respectă nicio logică cunoscută, ele devenind astfel complet iraționale. Și, deși avem vise a căror „stare” enigmatică sau neplăcută ne poate urmări pe durata întregii zile, uneori preferăm să anulăm un conținut despre noi înșine ce nu poate fi aparent explicat sau a cărui conștientizare ne-ar „vorbi” despre aspecte al personalității noastre, dorințe sau frământări mai greu de acceptat în mod conștient.

„Dacă visele noastre ar fi toate niște fantasme agreabile, în care dorințele inimilor noastre se împlinesc, poate că le-am fi privit cu mai multă simpatie. Dar unele dintre ele ne lasă într-o stare de anxietate; (…) Altele, chiar dacă nu sunt coșmaruri, sunt deranjante din alte motive. Nu se potrivesc cu persoana care suntem convinși că suntem în timpul zilei. Dar, mai rău decât toate acestea este faptul că nu ne înțelegem visele, deși, în stare de trezie, suntem siguri că putem înțelege orice. Decât să ne confruntăm cu o asemenea dovadă clară a limitelor capacității noastre de a înțelege, preferăm să spunem că visele nu au sens”.

Limbajul uitat

Însă Fromm oferă în capitolele dedicate visului din „Limbajul uitat”, detaliile necesare cuprinderii unei perspective care arată nu numai de ce este foarte important să acordăm atenție acestui aspect al existenței noastre, dar și de ce acesta este profund definitoriu individualității noastre. Visul trebuie pus, în primul rând, în contextul a două stări de „a fi” complementare, somnul și starea de veghe, în care acționează două instanțe importante: inconștientul, ca expresie a sinelui profund și conștiința, a cărei funcție este îndreptată spre acțiune. Dacă la cea din urmă preocuparea și atenția sunt centrate pe lumea exterioară, cu scopul de a „controla mediul în care trăim, de a-l schimba și de a ne apăra de el (…), iar gândurile se supun legilor date de logica timpului și spațiului”, atunci când dormim dispare nevoia de a modela realitatea diurnă în acord cu scopurile noastre. Abia atunci ne întoarcem către noi înșine și lumea interioară, procesând gândurile și sentimentele noastre, iar „experiențelor din timpului somnului nu le lipsește logica, ci doar sunt supuse unor reguli logice diferite”.

Pentru a înțelege această logică și pentru a deveni familiari cu propriile semnificații din vise, Fromm prezintă cele mai importante teorii dezvoltate de Freud și de Jung despre inconștient, despre necesitatea visului și despre funcția sa, atât în plan biologic, cât și psihologic, oferind, de asemenea, exemple și vise interpretate. Cei curioși să afle despre mai multe categorii de vise, de la cele cu caracter de predicție, până la cele repetitive care exprimă, în esență, adoptarea aceluiași pattern comportamental, pot afla mai multe în „Limbajul uitat”.

Dincolo de detaliile analizei, ideea principală subliniată de Fromm este aceea că nevoia de a cunoaște acest limbaj care ne vorbește despre sine nu trebuie să fie doar a specialiștilor din domeniul psihologiei, ci a noastră, a tuturor. „Visele conțin mesaje importante trimise de noi către noi înșine. Dacă nu înțelegem limbajul în care sunt scrise, vom pierde mult din ceea ce știm și ne comunicăm nouă înșine în acele ore când nu suntem ocupați să stăpânim lumea din jurul nostru”, spune Erich Fromm.

De același autor, la Editura Trei au mai fost publicate cărțile Arta de a iubi, Budismul Zen și psihanaliza, Arta de a fi, Anatomia distructivității umane, Omul pentru sine și Sufletul omului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *