free download 78 travel guides written by experts

Viitorii formatori de opinie sunt diferiti de cei de astazi

Ei sunt idealişti şi vor să schimbe ceva în lume.

O nouă generaţie de formatori de opinie creşte sub ochii noştri în Europa, Rusia şi Statele Unite ale Americii. Putem spera la un viitor mai bun? Există un nucleu de oameni foarte bine pregătiţi profesional, de succes şi motivaţi, pasionaţi să schimbe lumea în care trăim, pe care vor să o facă mai bună şi mai sigură, dornici să se implice la nivel internaţional şi să se dezvolte în plan personal – iată câteva din concluziile unui studiu făcut de British Council în vara acestui an. Viitorii formatori de opinie ai Europei, Rusiei şi Statelor Unite sunt tineri, sunt entuziaşti, au deja succes uimitor, s-au făcut remarcaţi în presa locală care a scris despre ei (46%), prin vizibilitatea câştigată pe Internet cu propriile website-uri (47%), vorbind la conferinţe (46%) sau prin faptul ca au iniţiat o activitate, club sau festival (56%). Cei din ţările Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii, spre deosebire de cei din noile ţări membre sau din cele non-UE, au deja performanţe recunoscute ale asociaţiilor înfiinţate de ei.

Tinerii lideri sunt activi în diferite domenii (un procent incredibil de 89% arată că sunt implicaţi în mai mult de unul), mai ales cei care lucrează în organizaţii non guvernamentale, sunt implicaţi în politică (40%), în învăţământul superior (38%) şi media (23%). Aproape jumătate din cei care sunt încă studenţi sunt activi în organizaţii non guvernamentale (49%), iar cei care lucrează în sectorul privat iau parte la proiectele acestor organizaţii sau la cele din învăţământul superior (30% şi 27%). Ei sunt erudiţi, au cunoştinţe într-o gamă largă de domenii, sunt pasionaţi de munca lor dar, în acelaşi timp, dornici să se implice în comunitate şi să se angajeze în activităţi din afara profesiei lor.

Pe baza faptului că sunt persoane de succes şi cu educaţie superioară (peste 90% dintre ei au o diplomă universitară sau postuniversitară), aceşti oameni au în comun câteva caracteristici care nu sunt neapărat atribuite unor lideri de vârsta lor. Sunt optimişti, conştienţi de statutul lor iar printre motivaţiile lor principale găsim în mod copleşitor faptul că vor să facă ceva semnificativ în lume (43% dintre ei, mai ales cei din Statele Unite ale Americii şi din cei implicaţi in organizaţii non-guvernamentale şi în politică) şi să rămână fideli propriilor valori (48%). Se percep ca nişte persoane responsabile (55%, mai ales cei din noile state membre şi cele care nu sunt membre ale Uniunii Europene), foarte muncitoare (48%, mai ales cele din Statele Unite ale Americii şi cele deja membre ale UE) şi însetate de cunoaştere (33%) mai degrabă decât să se bazeze pe noroc şi farmec personal. Pe cei care se simt cu adevărat împliniţi şi se bucură de viaţă îi întâlnim mai mult în Statele Unite şi Marea Britanie, iar pe cei care „ muncesc atât de mult încât aproape că nu mai au o viaţă personală” în Polonia, România şi Serbia. Formatorii de opinie din celelalte ţări membre UE tind să fie foarte optimişti şi să gândească pozitiv – muncesc mult dar aşteaptă satisfacţii pe măsură.

Atunci când li s-a cerut să aleagă cinci din nouăsprezece probleme mondiale asupra cărora le-ar plăcea să-şi exercite influenţa, jumătate a răspuns ca primele pe listă sunt problemele legate de mediu şi de încălzirea globală, 33% şi-au exprimat dorinţa să lucreze pentru îmbunătăţirea aplicării drepturilor omului; să sprijine manifestările artistice, educaţia, sportul şi să îmbunătăţească eficienţa sectorului public. Proliferarea nucleară, cu 5%, şi migraţia, cu 14%, se găsesc la sfârşitul listei.

Subiectele legate de lumea înconjurătoare au fost abordate diferit de la o ţară la alta, tinerii care trăiesc în ţările membre UE s-au arătat îngrijoraţi de acelaşi tip de probleme (mediu, excluziune socială, inegalitate rasială, în plus respondenţii din Statele Unite ale Americii şi România au subliniat ca lipsa unor lideri buni este o problemă pe care o prevăd pentru viitor). Această preocupare este transferată către problemele legate de migraţie şi emigranţi în ţări ca Franţa, Germania şi Suedia.
 
De asemenea, cercetarea şi-a propus să identifice eroii personali ai acestor oameni care vor influenţa viitorul nostru. Interesant este ca nici o figură publică, politică sau religioasă nu domină această listă. Chiar dimpotrivă, 33% spun ca sunt influenţaţi mai degrabă de oamenii pe care îi cunosc – familie, colegi, profesori. Rudele, familia sau prietenii au fost numiţi mai puţin în Statele Unite ale Americii decât în Europa şi Rusia – influenţele locale, apropiate joacă un rol mai puţin important decât figurile naţionale sau internaţionale. Tendinţa în creionarea profilului lor politic este să apară mai degrabă ca persoane de stânga sau progresiste decât de dreapta. Rusia a ieşit peste medie în ceea ce priveşte dorinţa de a avea grijă cât mai bine de familie (40%).

În România, studiul arată că aproape toţi participanţii sunt interesaţi de oportunităţile apărute pe plan internaţional şi de cele de comunicare. Respondenţii sunt persoane care au atins un nivel al faimei încă de timpuriu – statut care pare a fi des întâlnit în România.

Ei se considera persoane responsabile şi muncitoare, care doresc mai mult decât orice să facă tot ce pot pentru a avea succes. Sunt preocupaţi de problemele de mediu şi de încălzire globală, atât pe plan local cât şi în lumea întreagă, sunt deschişi oricăror mijloace de comunicare, dar mai ales la email şi internet, sunt consumatori avizi de presă online, folosesc mesageria instantanee şi au propriul blog. Sunt îngrijoraţi de lipsa de bani dar nu sunt atât de preocupaţi să facă tot posibilul să îşi ajute familia aşa cum sunt cei din alte ţări. Le face plăcere să petreacă timp cu familia dar nu sunt influenţaţi de aceasta şi nici nu este pe lista lor de eroi personali.

Curajul, creativitatea şi inovaţia sunt importante pentru ei – vor să aibă propriul sistem de referinţă iar structurile rigide sunt percepute ca obstacole. Grupurile joacă un rol important pentru ei, le place să participe la conferinţe, seminarii, ateliere de lucru şi să-şi dezvolte reţele de contacte – la sfârşitul listei de lucruri care le fac plăcere sunt cumpărăturile, mersul în cluburi sau urmăritul canalelor de sport la televizor. În schimb, le place să citească mult şi să menţină legătura cu prietenii. Lipsa timpului este percepută ca o mare problemă dar sunt foarte optimişti că pot trece peste orice obstacol ieşit în cale.
Ei fac parte mai mult din grupul general al Vizionarilor şi mai puţin din grupul Analiştilor, ceea ce este neobişnuit ţinând cont de faptul ca majoritatea respondenţilor din România au fost femei, iar femeile tind să facă parte din grupul Analiştilor şi Realizatorilor.

Întrevedeţi cumva o dorinţă de schimbare, mai multă libertate, mai multe oportunităţi, o mai bună comunicare a ideilor, o mobilitate internaţională mai mare? Se pare că tinerii nu vor o omogenizare culturală şi de consum mai intensă dar îşi doresc să existe un schimb mai eficient şi cu un scop pozitiv între ţări.

Bucuresti, 10.12.2007

{mosloadposition user10}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *