Romanul Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, apărut apărut în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom şi declarată Cartea anului 2009 de către revista România literară şi Fundaţia Anonimul, are acum site.
Pe www.carteasoaptelor.ro se găsesc toate informaţiile referitoare la roman: prezentarea cărţii, album foto cu personaje, recenzii şi interviuri, fotografii de la lansările de carte de pînă acum.
Cititorii pot intra în legătură cu autorul şi îşi pot comanda cartea online. Sînt informaţi, de asemenea, în legătura cu toate evenimentele – decernări de premii, sesiuni de autografe, etc – la care sînt aşteptaţi cu drag.
www.carteasoaptelor.ro este un site interactiv, unde cititorii sînt invitaţi să îşi spună părerea referitoare la mărturiile armenilor despre genocid, mărturii care vor fi publicate în curînd.
El libro de los susurros, traducerea în spaniolă
La numai trei luni de la apariţia romanului, editura Pre-Textos (Valencia, Spania) a achiziţionat drepturile de publicare a acestuia în limba spaniolă. Varianta în limba spaniolă a romanului, El libro de los susurros, va apărea cel mai tîrziu la începutul anului 2011.
Romanul a obţinut Premiul Mihail Sadoveanu al revistei Viata Românească, pe anul 2009.
Juriul format din membrii redacţiei Viaţa românească a decis ca Premiul Mihail Sadoveanu pentru Proză, pe 2009 să fie acordat romanului Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian. Festivitatea de premiere va avea loc joi, 14 ianuarie, ora 14.00, la Sala Oglinzilor, Uniunea Scriitorilor din România. Preşedinte juriu: Nicolae Prelipceanu, redactor-şef; Director proiect premii: Marian Drăghici, redactor-şef adjunct.
Scurtă descriere
Istoria convoaielor interminabile de surghiuniţi în Cercurile Morţii, în deşertul Deir-ez-Zor, istoria genocidului din 1915 împotriva armenilor, istoria armenilor care au luat drumul exilului îşi află în paginile din Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian
o ilustrare cu adevărat răvăşitoare.
Cartea şoaptelor începe într-un registru pitoresc, pe o străduţă armenească din Focşaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspăt prăjite şi miresmele din cămara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele şi fotografiile bunicului Garabet.
„Bătrînii armeni ai copilăriei” lui Varujan Vosganian nu au de istorisit întîmplări delectabile, ci fapte de-a dreptul neliniştitoare. Povestind, ei încearcă să se despovăreze de o traumă – a lor şi a predecesorilor.
Puteţi vizualiza dosarul de presă al cărţii aici.
„Cartea şoaptelor nu este o carte de memorii căci aducerile aminte din paginile ei nu sînt amintirile mele. E mai degrabă, biografia secolului al douăzecilea povestită de trăitorii ei. Găsim în Cartea şoaptelor mai toate maladiile secolului aceluia: războaie mondiale, genocidul, totalitarismul, exodul şi căutarea zadarnică de sine. Secolul XX a inventat moartea nenumarabilă şi gropile comune. E, într-adevăr, vorba de tragedia poporului armean, dar e vorba şi de tragedia poporului român, e vorba de tragedia tuturor celor care au suferit istoria, în loc să o trăiască. Toate personajele sînt reale, întîmplările pe care le-au trăit sînt reale şi tocmai de aceea Cartea şoaptelor pare atat de neverosimilă, tocmai pentru că este reală. Nu m-aş fi încumetat să scriu despre toate aceste lucruri, dacă n-aş fi avut argumentul neînduplecatei lor realităţi.” (Varujan Vosganian)
Primele date din această scurtă biografie se regăsesc chiar în Cartea şoaptelor. Varujan Vosganian s-a născut la Craiova, la 25 iulie 1958. Copilăria şi adolescenţa şi le-a petrecut la Focşani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focşani, apoi Facultatea de Comerţ a Academiei de Studii Economice şi Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Este senator de Iaşi şi între decembrie 2006 şi decembrie 2008 a fost ministru al Economiei şi al Finanţelor. Lucrările sale includ trei volume de poezie – Şamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braţe (2005) –, precum şi volumul de nuvele Statuia comandorului (1994), pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.
{mosloadposition user10}
