Pandemia a exacerbat anumite tendințe legate de copii, precum performanțele școlare slabe, un risc mai mare de supraponderabilitate și obezitate și, în general, un nivel mai scăzut de satisfacție în viață
FLORENȚA/NEW YORK – În multe dintre cele mai bogate țări ale lumii, s-a înregistrat un declin important în rândul copiilor la nivelul performanțelor școlare, al bunăstării mintale și al sănătății fizice de la debutul pandemiei de COVID-19 încoace, potrivit unei analize publicate astăzi de UNICEF Innocenti – Biroul Global de Cercetare și Previziune.
Report Card 19: Child Wellbeing in an Unpredictable World (Raportul de bilanț 19: bunăstarea copiilor într-o lume imprevizibilă) compară datele din 2018 și 2022, analizând modul în care pandemia de COVID-19 și perturbările de la nivel mondial au afectat copiii din 43 de state membre ale OCDE și ale UE. De la ultimul raport de bilanț comparabil publicat acum cinci ani, Olanda și Danemarca s-au menținut pe primele două poziții în ceea ce privește bunăstarea copiilor, în baza parametrilor de bunăstare mintală, sănătate fizică și competențe, fiind urmate de Franța.
Cu toate acestea, raportul atenționează că numeroase țări au înregistrat o scădere semnificativă a competențelor școlare ale copiilor după pandemie – în special a competențelor fundamentale, cum sunt cele de citit și cele matematice. Închiderea școlilor timp de 3 până la 12 luni a obligat mulți copii să învețe de la distanță și a dus la regrese școlare. Potrivit raportului, copiii au acumulat, în medie, un decalaj școlar de șapte luni până la un an. Cel mai mare regres s-a înregistrat în cazul copiilor din familii defavorizate.
„Chiar și înainte de pandemie, copiii se confruntau cu diferite dificultăți și nu aveau acces la sprijin adecvat – nici măcar în țările bogate”, a declarat directorul UNICEF Innocenti, Bo Viktor Nylund. „Acum, în fața unei incertitudini economice tot mai mari, țările trebuie să acorde prioritate educației, sănătății și bunăstării copiilor pentru a le asigura o viață fericită și plină de perspective și pentru a oferi siguranță economică societăților noastre.”
În cele 43 de țări, se estimează că 8 milioane de tineri în vârstă de 15 ani – aproximativ jumătate dintre cei care fac parte din această grupă de vârstă – au fost evaluați ca neavând un nivel funcțional de alfabetizare și de aritmetică, ceea ce înseamnă că puteau înțelege un text de bază, lucru care ridică îngrijorări legate de perspectivele de viitor ale acestora. Se observă o creștere de patru procente față de 2018, cele mai mari proporții înregistrându-se în Bulgaria, Columbia, Costa Rica, Cipru și Mexic, unde această categorie include peste două treimi dintre tinerii de 15 ani.
Raportul ridică, de asemenea, o serie de preocupări legate de sănătatea mintală, subliniind faptul că satisfacția în viață a copiilor a avut de suferit în această perioadă și a scăzut substanțial în 15 din 32 de țări cu date disponibile. Japonia a fost singura țară care a înregistrat o creștere semnificativă în această privință.
Raportul continuă cu o analiză a datelor privind sănătatea fizică a copiilor, menționând faptul că rata supraponderalității a crescut simțitor în 14 din 43 de țări cu date disponibile, menținându-se o tendință pe termen lung.
În general, raportul indică faptul că țările cu venituri mari pot întâmpina dificultăți în a le oferi copiilor condițiile necesare pentru a avea o copilărie fericită și un viitor bun. Evidențiind impactul pandemiei asupra copiilor, raportul atenționează că progresele obținute cu greu în țările bogate în ceea ce privește bunăstarea copiilor devin tot mai vulnerabile din cauza evenimentelor și a șocurilor globale, precum schimbările climatice.
În ceea ce privește bunăstarea copiilor, România se situează pe locul 16 între cele 36 de țări cu venituri ridicate incluse în raport. România ocupă locul 5 în domeniul sănătății mintale și raportează niveluri scăzute în domeniile sănătății fizice și competențelor (locul 32 și, respectiv, locul 26). Potrivit raportului, nivelul de satisfacție în viață în rândul copiilor români în vârstă de 15 ani a scăzut de la 85% în 2018 la 81% în 2022. Procentul copiilor români de 15 ani care se confruntă frecvent cu bullying-ul a scăzut de la 33,8% în 2018 la 24,6% în 2022. Raportul mai arată că 23% dintre copiii cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani din România erau supraponderali în 2022, în creștere de la 21% în 2018.
Raportul îndeamnă guvernele și principalii factori interesați să adopte măsuri în mai multe domenii de aplicare a politicilor pentru a opri declinul bunăstării copiilor, inclusiv prin:
- Sprijinirea dezvoltării competențelor, inclusiv a competențelor de scris-citit, a celor aritmetice și a celor digitale, precum și a abilităților sociale și emoționale, în special în cazul copiilor care au rămas în urmă în timpul pandemiei și al copiilor din medii defavorizate.
- Îmbunătățirea sănătății mintale prin acțiuni de promovare și prevenire, prin furnizarea de servicii specializate și prin combaterea violenței și a bullying-ului atât online, cât și offline.
- Îmbunătățirea sănătății fizice prin asigurarea accesului copiilor la alimente nutritive și prin restricționarea comercializării și a promovării alimentelor nesănătoase.
- Implicarea copiilor pentru a înțelege mai bine experiențele și opiniile lor și găsirea unor soluții împreună cu aceștia pentru promovarea bunăstării acestora.
„După pandemie, datele privind bunăstarea copiilor prezintă tendințe îngrijorătoare, în special în cazul copiilor din medii defavorizate”, a spus Nylund. „Având în vedere amploarea provocărilor cu care se confruntă copiii, avem nevoie de o abordare coerentă, holistică, care să vizeze întreaga perioadă a copilăriei și care să răspundă nevoilor copiilor în fiecare etapă a vieții lor.”
