free download 78 travel guides written by experts

UNICEF: Alimentația deficitară afectează sănătatea copiilor în întreaga lume

Sărăcia, urbanizarea, schimbările climatice și opțiunile proaste de alimentație duc la diete nesănătoase

Un număr alarmant de mare de copii suferă consecințele alimentației deficitare și ale unui sistem alimentar care nu răspunde necesităților acestora, a avertizat astăzi UNICEF într-un nou raport cu privire la copii, alimentație și nutriție.

Raportul Starea copiilor lumii 2019: Copii, alimentație și nutriție constată că cel puțin 1 din 3 copii cu vârsta mai mică de cinci ani (peste 200 de milioane) este fie subnutrit, fie supraponderal. Aproape 2 din 3 copii cu vârste între șase luni și doi ani nu primesc alimentele necesare pentru a susține dezvoltarea rapidă a corpurilor și creierelor lor în această perioadă a vieții. Acest fapt îi expune multor riscuri, cum sunt: dezvoltarea insuficientă a creierului, capacitate slabă de învățare, imunitate scăzută, infecții frecvente și, în multe cazuri, deces.

„În ciuda tuturor progreselor tehnologice, culturale și sociale înregistrate în ultimele decenii, am pierdut din vedere un fapt elementar: dacă copiii mânâncă prost, trăiesc prost,” a spus Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Milioane de copii au o alimentație deficitară pentru că pur și simplu nu au de ales. Modul în care înțelegem și reacționăm la problema subnutriției trebuie să se schimbe: nu este suficient să asigurăm copiilor cantitățile de hrană de care au nevoie, ci este și mai important să le asigurăm hrană corespunzătoare. Aceasta este provocarea cu care ne confruntăm cu toții în prezent.”

UNICEF logo

Raportul prezintă cea mai cuprinzătoare analiză realizată în secolul XXI cu privire la malnutriția la copii în toate formele sale. Raportul descrie povara triplă a malnutriției: subnutriția, „foamea ascunsă”, determinată de lipsa substanțelor nutritive esențiale, și supraponderalitatea în rândul copiilor cu vârsta de sub cinci ani, arătând că, în lume:

149 de milioane de copii sunt subdezvoltați sau prea scunzi pentru vârsta lor;
50 de milioane de copii sunt epuizați sau prea slabi pentru înălțimea lor;
340 de milioane de copii (1 din 2) suferă de carențe de vitamine și substanțe nutritive esențiale, cum sunt vitamina A și fierul;
40 de milioane de copii sunt supraponderali sau obezi.

Raportul trage un semnal de alarmă, arătând că alimentația deficitară începe din primele zile ale vieții copilului. Deși alăptarea poate salva vieți, doar 42% dintre copiii cu vârsta de sub șase luni sunt hrăniți doar cu lapte matern și din ce în ce mai mulți copii primesc lapte praf. Între 2008 și 2013, vânzările de formule pe bază de lapte pentru copiii mici au crescut cu 72% în țări cu venituri medii-superioare, cum sunt Brazilia, China și Turcia, în mare parte din cauza unui marketing incorect și a unor politici și programe slabe de protecție, promovare și sprijinire a alăptării.

Conform raportului, în jurul vârstei de șase luni, când regimul alimentar al copiilor începe să fie diversificat cu alte alimente solide și lichide, prea mulți dintre aceștia primesc o alimentație necorespunzătoare. La nivel mondial, aproape 45% dintre copiii cu vârste între șase luni și doi ani nu primesc deloc fructe sau legume. Aproape 60% nu mănâncă deloc ouă, produse lactate, pește sau carne.

Pe măsură ce copiii cresc, expunerea lor la alimente nesănătoase ia proporții alarmante, în mare parte din cauza marketingului și reclamei incorecte, abundenței de alimente ultra-procesate în orașe, dar și în mediul rural, precum și a accesului sporit la fast food și băuturi cu conținut mare de zahăr.

De exemplu, raportul arată că, în țările cu venituri scăzute și medii, 42% dintre adolescenții care frecventează școala consumă băuturi carbogazoase îndulcite cel puțin o dată pe zi și 46% mănâncă fast food cel puțin o dată pe săptămână. În cazul adolescenților din țările cu venituri mari, aceste ponderi ajung la 62% și, respectiv, 49%.

Ca rezultat, numărul copiilor supraponderali și obezi crește în întreaga lume. Între 2000 și 2016, ponderea copiilor supraponderali cu vârste între 5 și 19 ani s-a dublat, de la 1 din 10 la aproape 1 din 5. De zece ori mai multe fete și de 12 ori mai mulți băieți din această grupă de vârstă suferă de obezitate decât în 1975.

Malnutriția, în toate formele sale, afectează cel mai mult copiii și adolescenții din comunitățile cele mai sărace și mai marginalizate. Doar 1 din 5 copii cu vârste între șase luni și doi ani din cele mai sărace gospodării consumă alimente suficient de diversificate pentru a avea o creștere sănătoasă. Chiar și în țările cu venituri mari, cum este Marea Britanie, prevalența supraponderalității este aproape de două ori mai mare în zonele cele mai sărace decât în cele mai bogate.

Raportul observă și faptul că dezastrele generate de schimbările climatice conduc la crize alimentare severe. De exemplu, seceta cauzează 80% din pierderi în agricultură, modificând dramatic tipurile de alimente disponibile pentru copii și familiile acestora, precum și calitatea și prețul acelor alimente.

Pentru a răspunde acestei crize de malnutriție în toate formele sale, UNICEF lansează un apel de urgență către guverne, sectorul privat, donatori, familii și companii, cerându-le să ajute copiii să crească sănătoși, prin:

1. Capacitarea familiilor, copiilor și tinerilor să ceară alimente nutritive, inclusiv prin măsuri cum sunt îmbunătățirea educației alimentare și folosirea legislației cu rezultate demonstrate (de exemplu, taxa pe zahăr), cu scopul de a reduce cererea de alimente nesănătoase.
2. Măsuri pentru a determina industria alimentară să facă ceea ce este bine pentru copii, stimulând producția și comercializarea unor produse alimentare sănătoase, ușor de preparat și cu prețuri accesibile.
3. Dezvoltarea unor medii alimentare sănătoase pentru copii și adolescenți, prin aplicarea unor metode verificate, cum sunt etichetarea cu informații exacte și ușor de înțeles sau măsuri de control mai strict asupra comercializării alimentelor nesănătoase.
4. Mobilizarea sistemelor de sprijin – sănătate, apă și igienă, educație și protecție socială – pentru ca toți copiii să beneficieze de efectele unei alimentații adecvate.

5. Colectarea, analizarea și utilizarea datelor și dovezilor de calitate pentru a fundamenta măsurile și a monitoriza progresele.

„Pierdem teren în lupta pentru o alimentație sănătoasă,” a spus Fore. „Aceasta nu este o bătălie pe care o putem câștiga singuri. Avem nevoie de guverne, de sectorul privat și de societatea civilă, pentru a face din alimentația copiilor o prioritate și a acționa împreună la nivelul cauzelor alimentației nesănătoase în toate formele sale.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *