free download 78 travel guides written by experts

Studiu EY: Televiziunea se pregateste pentru a crea experiente omniscreen

EYIndustria media se pregăteşte să facă faţă unei schimbări majore în materie de monetizare şi structuri narative, prin dezvoltarea de noi canale, noi platforme, noi dispozitive şi noi experienţe. Companiile de media și divertisment sunt nevoite astăzi să facă mai mult decât să reacţioneze la provocările curente – trebuie să declanşeze schimbarea operaţională care le va pregăti pentru viitorul televiziunii.

Cu ocazia studiului Future of Television – Media & Entertainment, EY a analizat mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume, pentru a identifica cele şase tendinţe emergente care vor avea un impact puternic asupra modelelor tradiționale de business bazate pe veniturile din publicitate, abonamente şi conținut pay-per-use:

1. Platformele multiple schimbă structura de conținut: Metadatele care permit sincronizarea între ecrane sunt facilitatoare cheie. Programarea platformelor multiple va pune o presiune crescută asupra lanţurilor de generare a valorii în mediu digital, de la crearea şi pregătirea de conţinut, la vânzări, trafic online şi distribuţie.

2. Mobilitatea conţinutului crește în continuare: Furnizorii de conţinut vor dori să măsoare implicarea telespectatorilor şi atragerea acestora în zona de ecrane multiple, pentru a putea decide cum să optimizeze experienţa consumatorului şi plasamentele de reclame. Mai multe ecrane înseamnă mai multe oportunităţi de a genera impresii pentru reclame, dacă o astfel de experienţă este atent calibrată pentru un stil de viaţă multi-ecran.

3. Vizionarea evenimentelor și experiențele sociale colective: Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. Dacă furnizorii de conţinut vor putea construi o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii nu vor dori să rămână pe dinafară, ci să fie incluşi în această experienţă şi convinși să se întoarcă în faţa ecranului.

4. Optimizarea căutărilor de programe relevante: Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi să se implice în "optimizarea descoperirii de conţinut", la fel ca în cazul practicilor de optimizare ale motoarelor de căutare de astăzi. Acest fapt va implica depăşirea metadatelor descriptive ale emisiunilor şi intrarea în zona parametrilor, cum ar fi sentimentele generate de emisiune, circumstanţele optime de vizionare şi contribuţiile creative împărtăşite.

5. Noi indicatori în zona de măsurare şi personalizare: Companiile de media vor fi nevoite să măsoare fenomenul de ”bingeing” (vizionarea îndelungată de conţinut într-o singură sesiune) cu mai multă granularitate decât este măsurată astăzi televiziunea de tip broadcast. Prin folosirea analizei de date, companiile vor putea dezvolta oferte de conținut care să genereze experienţe adecvate campaniilor de publicitate, şi le vor putea valorifica direct prin construirea unui model care să satisfacă spectatori cu preferinţe diverse. Provocarea constă în obţinerea unor astfel de date de la partenerii de distribuţie.

6. Cererile de conţinut unic generează inovație: Noile modele de relaţionare vor permite unui număr mai mare de jucători din cadrul industriei media să-şi asume riscuri creative mai mari. Impactul generat asupra sistemelor din punct de vedere al urmăririi şi calculării de drepturi, profituri şi participaţii, precum şi al generării de venituri, va trebui să ţină cont de o "ţesătură" tot mai complexă de participanţi şi părţi interesate.

Evolution of control

În România, televiziunea rămâne în continuare principalul canal media utilizat, nu doar de companiile de publicitate, cat şi de investitorii de mai mici dimensiuni, conform Media Fact Book 2015. Anul trecut, piaţa TV a atins 198 milioane Euro pentru prima dată după 2009, iar principalele canale TV şi-au schimbat abordarea privind vânzările. Astfel, supradimensionarea cererii de spaţiu media în lunile de vârf a depăşit capacităţile staţiilor TV şi a creat aşteptări crescute pentru 2015.

Pe de altă parte, conform studiului derulat de BRAT în 2014, numărul mediu de minute petrecute de români în faţa televizorului a scăzut anul trecut, sub pragul de 200 de minute pe zi, în principal datorită concurenţei acerbe a canalelor online, atât în mediul urban, cat şi în cel rural. Datele arată o tendinţă ascendentă a afinităţii pentru mediul online, ceea ce prefigurează o migraţie tot mai mare către ecrane, altele decât televizorul, precum laptop, tabletă şi mobil.

Elena Badea, Director de Marketing, EY România declară:
„La nivel fundamental, aceste tendinţe vor obliga companiile de media și divertisment şi furnizorii de conţinut să dezvolte relaţii mult mai strânse cu spectatorii. Vedem viitorul televiziunii ca pe o experienţă omniscreen atent creată, care combină conţinutul de calitate cu tehnici la fel de valoroase de tip social media şi gamification, și adaptată preferinţelor declarate şi implicite ale spectatorului individual.”

Bucuresti, 16.07.2015

{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *