free download 78 travel guides written by experts

Studiu “Europa circulară”, realizat de Enel și The European House – Ambrosetti. Pentru prima dată a fost măsurat stadiul economiei circulare în țările europene: tranziția la o economie circulară va aduce beneficii economice, sociale și de mediu în toată Europa

  • Studiul analizează cât de avansat este stadiul Economiei Circulare în Europa (27 de state membre UE și Regatul Unit al Marii Britanii), utilizând un model de analiză inovator, denumit Circular Economy Scoreboard, care ia în considerare toate dimensiunile macro ale fenomenului: datele de intrare sustenabile, sfârșitul ciclului de viață, prelungirea duratei de viață a produselor / serviciilor, precum și creșterea intensității utilizării
  • Studiul evaluează beneficiile economice, sociale și de mediu pe care le aduce tranziția la un model de dezvoltare circular, în UE, precum și în Italia, România și Spania. În UE, Economia Circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB, 90-110 miliarde de euro investiții și până la 2,5 milioane de locuri de muncă, în 2018
  • Economia Circulară generează beneficii majore pentru mediu, care decurg din utilizarea energiei și a materialelor regenerabile sau din reutilizare și reciclare, un design circular încă dintr-un stadiu incipient și care vizează ciclurile de viață viitoare, extinderea duratei de viață utile și creșterea intensității utilizării bunurilor și produselor

Cernobbio – Impact pozitiv asupra creșterii economice, forței de muncă, investițiilor, productivității muncii și numeroase beneficii pentru mediu. Dacă există un proiect capabil să dezvolte o viziune pozitivă și pe termen lung pentru viitorul UE, acesta este, fără îndoială, Economia Circulară. Aceasta este principala concluzie a studiului “Europa circulară: cum să gestionăm cu succes tranziția de la o lume liniară la una circulară”, realizat de către Fundația Enel și The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel și Enel X. Studiul a fost prezentat astăzi, la Forumul The European House – Ambrosetti, în cadrul unei videoconferințe de presă, la care au participat Valerio De Molli, Managing Partner & CEO al The European House – Ambrosetti, Francesco Starace, CEO și General Manager Enel, și Francesco Venturini, CEO Enel X.

“Dezvoltarea unei Economii Circulare reprezintă o oportunitate extraordinară pentru a face Europa mai competitivă, modernizându-i economia, revitalizând industria și creând locuri de muncă, printr-o creștere sustenabilă și pe termen lung”, a precizat Francesco Starace, CEO și General Manager Enel. “În acest context, penetrarea crescândă a surselor regenerabile, împreună cu utilizarea mai mare a energiei electrice în consumul final, pot amplifica oportunitățile care decurg din Economia Circulară și este cel mai eficient mod de a decarboniza economia și societatea în care trăim”.

Francesco Starace, CEO Enel
Francesco Starace, CEO Enel

“Lumea se confruntă cu provocări uriașe. Au loc schimbări economice, climatice și tehnologice profunde și rapide, care ne modelează societățile și stilurile de viață. A sosit timpul pentru Europa. Economia Circulară are tot ce trebuie pentru a deveni un „catalizator pentru binele comun”, în jurul căruia putem dezvolta o viziune de ansamblu pentru viitorul Europei”, a declarat Valerio De Molli, Managing Partner & CEO al The European House – Ambrosetti. “Modelul de analiză inovator Circular Economy Scoreboard, dezvoltat de către Fundația Enel și The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel și Enel X, dezvăluie o situație foarte diversă la nivel european. Italia și Spania au un nivel de dezvoltare mediu-ridicat: Italia excelează în ceea ce privește sfârșitul ciclului de viață, are un scor bun în utilizarea inputurilor durabile și extinderea duratei de viață utilă a produselor, însă trebuie să depună eforturi pentru a crește intensitatea utilizării produselor și serviciilor. Spania, pe de altă parte, are un scor bun la utilizarea inputurilor durabile, sfârșitul duratei de viață și intensitatea crescută a utilizării, dar are un scor mediu-scăzut în extinderea duratei de viață utilă a produselor și serviciilor. Pe de altă parte, România are nevoie să avanseze substanțial, pe toți cei patru piloni”.

“Adoptarea pe scară largă a economiei circulare necesită un efort coordonat, menit să re-imagineze și să reconfigureze, într-o perspectivă circulară, multe, dacă nu toate schemele de producție și modelele de afaceri. Acest lucru se întâmplă și prin reproiectarea și propunerea unui nou model al sistemului energetic, abandonând treptat combustibilii fosili în favoarea surselor de energie regenerabilă și a energiei electrice ca vector pentru decarbonizarea completă a tuturor sectoarelor”, a declarat Francesco Venturini, CEO Enel X. “Lipsa de claritate în ceea ce privește circularitatea și, în consecință, absența instrumentelor adecvate pentru măsurarea și monitorizarea economiei circulare au fost două dintre principalele obstacole în calea tranziției circulare. Acest studiu ne permite să ne îndreptăm către o viziune și o strategie clare, cu obiective măsurabile, instrumente de care Europa și toate companiile au nevoie pentru a fi centrul atât al tranziției energetice, cât și al tranziției de la un model de dezvoltare liniar la unul circular”.

Recentul Pact Verde European și planul de acțiune pentru economia circulară, adoptat în martie 2020 de către Comisia Europeană, au stabilit obiective noi și mai ambițioase pentru Europa în ceea ce privește tranziția la modelele Economiei Circulare. Cu toate acestea, în țările UE, dezvoltarea Economiei Circulare este departe de a fi uniformă. Până în prezent, multe țări europene (inclusiv Italia) nu au încă o strategie națională care să recunoască Economia Circulară ca un factor fundamental.

Prin urmare, evaluarea stadiului Economiei Circulare în Europa este unul dintre obiectivele principale ale acestui studiu, realizat de către Fundația Enel și The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel și Enel X. Studiul elaborează un model de analiză a Economiei Circulare (Circular Economy Scoreboard) care utilizează o metodologie pe mai multe niveluri pentru a oferi o imagine cuprinzătoare a gradului de circularitate al fiecărei țări. Acesta conține 23 de valori cantitative comparabile și 10 indicatori principali pentru cele 27 de țări din UE și Regatul Unit al Marii Britanii, acordând o atenție deosebită Italiei, României și Spaniei.

Studiul arată că, până în prezent, Uniunea Europeană prezintă rezultate eterogene în ceea ce privește tranziția la economia circulară: Italia și Spania demonstrează un nivel de dezvoltare mediu-ridicat, în timp ce România se află în partea de jos a clasamentului. Pentru a măsura performanța în timp, modelul de analiză Circular Economy Scoreboard a fost analizat pe o perioadă de 5 ani. România a înregistrat o îmbunătățire semnificativă în ultimii cinci ani, Spania a avut un progres moderat, în timp ce Italia a avut o evoluție mai lentă în tranziția către un model circular.

Evaluarea “nivelului de circularitate” al celor 27 de țări ale UE și al Regatului Unit a fost completată de un sondaj, prin care 300 de lideri de afaceri europeni au fost întrebați despre necesitatea adoptării unor măsuri circulare în companii. Dintre repondenți, 95% consideră că Economia Circulară este o alegere strategică pentru compania lor: este mai presus de toate un instrument pentru a obține un avantaj competitiv în ceea ce privește diversificarea, extinderea cotei de piață și reducerea costurilor. Cu toate acestea, majoritatea liderilor de afaceri europeni consideră că țara lor nu este pregătită să facă față provocărilor Economiei Circulare; incertitudinea cu privire la crearea de valoare (43,6% dintre răspunsuri) și lipsa abilităților (35,9%) sunt cele mai frecvente două răspunsuri cu privire la obstacolele din calea dezvoltării Economiei Circulare în Europa. Având în vedere rolul crucial al Economiei Circulare în discursul politic actual atât la nivel european, cât și național, studiul a fost completat de o evaluare cantitativă a beneficiilor socio-economice și de mediu ale Economiei Circulare. A fost conceput un model econometric inovator și unic, care se concentrează pe Uniunea Europeană și Regatul Unit în ansamblu și pe cele trei țări de interes ale studiului: Italia, România și Spania.

Studiul arată cum, în 2018, Economia Circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB în Europa, 27-29 miliarde de euro în Italia, 10-12 miliarde de euro în România și 33-35 de miliarde de euro în Spania. Totodată, Economia Circulară este corelată cu aproximativ 200.000 de locuri de muncă în Italia, 20.000 în România, 350.000 în Spania și până la 2,5 milioane în Europa, în 2018. Studiul estimează, de asemenea, un efect asupra investițiilor de 8-9 miliarde de euro în Italia, 1-2 miliarde de euro în România, 9-11 miliarde de euro în Spania și un impact total de 90-110 miliarde de euro în Uniunea Europeană, în 2018. Beneficiile semnificative sunt, de asemenea, estimate la nivelul productivității muncii: în jur de 560-590 euro per angajat, pe an, în Italia, 1.210-1.270 euro per angajat, în România (țara cu cel mai mare impact), 640-670 euro per angajat, în Spania, și 570-940 euro per angajat, în total, la nivel european.

Prin studii de caz specifice și analize de impact asupra unor scenarii ipotetice, studiul evidențiază modul în care Economia Circulară, pe lângă faptul că este avantajoasă din punct de vedere economic, generează simultan beneficii importante pentru mediu. Printre numeroasele efecte pozitive, trebuie remarcat faptul că tranziția de la materialele primare la cele secundare face posibilă reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES): luând în considerare 4 materiale (fier, aluminiu, zinc și plumb), reducerea medie a emisiilor GES per kg de material produs este de 73,5%. Totodată, o creștere cu un punct procentual a nivelului de penetrare a surselor de energie regenerabilă în producția de energie reduce emisiile GES cu până la 72,6 milioane de tone de CO2 echivalent în Europa și 6,3 în Italia (aproximativ 50% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră din Roma).

Deși modelul de evaluare propus de studiu arată că tranziția către Economia Circulară oferă diferite avantaje economice, sociale și de mediu, tranziția de la modelul de dezvoltare liniar la cel circular trebuie să ia în considerare câteva aspecte critice. În acest sens, raportul sugerează 10 domenii de intervenție, cu politici specifice, pentru a face față provocărilor legate de tranziția circulară și pentru a profita în mod eficient de beneficii: definirea strategiilor naționale pentru o dezvoltare economică circulară pentru statele membre UE; redefinirea guvernanței Economiei Circulare pentru a sprijini o tranziție cuprinzătoare în toate sectoarele; folosirea legislației pentru promovarea tranziției circulare; crearea de condiții competitive pentru soluțiile non-circulare; utilizarea finanțării ca pârghie pentru promovarea cercetării și dezvoltării și a bunelor practici în domeniul Economiei Circulare; abordarea lipsei unei definiții clare și a unor indicatori consistenți și cuprinzători; transformarea modelelor de afaceri care generează deșeuri în modele circulare; promovarea de măsuri transversale și de coordonare pentru toate sectoarele afectate de tranziția la o economie circulară; valorificarea Economiei Circulare pentru a regândi orașele și spațiile urbane; promovarea culturii și a conștientizării cu privire la beneficiile Economiei Circulare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *