În perioada 4-29 aprilie 2016, Cult Market Research împreună cu studenții practicanți ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială a realizat un studiu etnografic despre balcoanele bucureștenilor. Cercetarea a urmărit identificarea principalelor categorii de obiecte depozitate în balcoane, tipuri de amenajări adoptate pentru această suprafaţă din locuinţă și activitățile desfășurate în aceste spații.
Participanţii la studiu au afirmat că obişnuiesc să îşi urmărească vecinii de pe balcon, susţinând că sunt urmăriţi, la rândul lor, de aceştia.
Cum sunt balcoanele din București?
Mici, înghesuite, dezorganizate și mai puțin îngrijite decât celelalte spații ale locuințelor – sunt principalele trăsături ale balcoanelor vizitate. Acestea sunt mai degrabă extensii ale locuinței, nu spații independente ce ar putea fi folosite pentru relaxarea locatarilor. Bucureștenii care ne-au deschis ușa apartamentelor utilizează balcoanele mai degrabă ca spații de depozitare sau de uscare a rufelor. În aceste încăperi se țin ascunse de ochii curioșilor proviziile de iarnă, produsele de îngrijire a locuinței și alte obiecte, cu mai multă personalitate, precum: unelte, biciclete sau narghilele. Uscătoarele de rufe și dulapurile sunt obiectele cel mai frecvent întâlnite în balcoanele bucureștenilor, acestea având roluri utilitare în cadrul locuințelor.
Tipuri de balcoane
Din vizitele etnografice am scos la iveală patru tipuri de balcoane ce pot fi descoperite în locuințele din București. Balconul ca spațiu de depozitare este cel mai întâlnit tip, în acest loc fiind adunate obiecte diverse ce pot fi recunoscute rapid. Fratele balconului ”depozit” este balconul dezordonat. Așa cum îi zice numele, dezordinea este cea care nu îți permite să identifici cu ușurință obiectele depozitate.
Balconul – spațiu al relaxării este mai rar întâlnit decât celelalte tipuri, însă odată ce ai intrat în el, privirea îți este încântată. În interiorul acestor balcoane, fotoliile confortabile și măsuțele de cafea te invită să iei o binemeritată pauză de relaxare și să savurezi un ceai sau un pahar de vin la sfârșitul zilei.
Pasiunile apar, bineînțeles, și în București. Unii dintre locuitorii capitalei au decis să își transforme balconul într-un spațiu dedicat pasiunii lor, astfel a luat ființă categoria balconul – atelier. În aceste spații sunt rapid identificate instrumentele și uneltele ce fac posibile noi creații.
O subcategorie “bonus” este balconul – înghesuit. Unii dintre locuitorii apartamentelor vizitate au menționat că lipsa spațiului este principala problemă pentru aceștia. De aceea, indiferent de categoria în care se încadrează balconul bucureștenilor, acesta poate fi identificat ca un balcon înghesuit.
balcon, fotografie de Yulia Grigoryeva / Shutterstock
Secrete? Supărări? Renovări?
Balcoanele vizitate sunt spații pe care le împart, în medie, 3 persoane.
Uneori, bucureștenii intervievați privesc de la balcon în “curtea vecinului”, dar nu se simt nicicum vinovați pentru că vecinii lor fac același lucru: „Da, da și din plictiseală mai fac asta, de distracție și da, mai ies, mai ies pe balcon dacă e vremea frumoasă, mai fac asta.” (Femeie, 20 de ani).
Cu toate că unele dintre obiectele depozitate pe balcon sunt neimportante, acestea continuă să fie păstrate deoarece, cel puțin declarativ, vor fi supuse unor recondiționări, vor fi refolosite sau vor fi donate: “Am diverse perechi de tenişi şi adidaşi. Mă gândesc, uneori, că poate o să ajung să le donez cuiva care ar putea să le folosească în continuare.” (Bărbat, 19 ani).
Chiar dacă dezordinea este unul dintre aspectele care îi nemulțumește pe participanții la studiu, aceștia recunosc că sunt mai degrabă preocupați să curețe alte încăperi ale locuinței decât balconul: ,,Asta mi se pare o întrebare-capcană, dar voi răspunde! Să zic… de două ori pe an… maxim… fac curățenie generală.” (Bărbat, 24 de ani).
Mai mult decât atât, pentru unii dintre participanţii la studiu, balconul este un spaţiu al riscului. De la balcon pot fi pierdute diverse obiecte din locuinţă precum telecomenzile sau telefoanele mobile. “Când scutură lumea pilotele şi găseşti jos, pe ciment, telecomenzi, multe telecomenzi…. Şi un telefon a căzut odată. S-a făcut praf, ţăndări şi nu a mai putut fi reparat.” (Femeie, 20 de ani)
Dacă locuitorii intervievați și-ar renova balconul, aceștia ar opta pentru vopsele în culori neutre, ar aloca sarcinile unor rude sau unor meșteri pricepuți și ar investi, în medie, 1000 de lei.
Mulțumiri
Cult Market Research mulțumește studenților practicanți: Cazacu Ana, Cazacu Raluca, Deacu Denisa, Dumitrescu Cristiana, Mihăilescu Alexandru, Nițulescu Sonia, Pădureț Dorina și Samoilă Diana pentru ajutorul oferit în realizarea acestui studiu. De asemenea, mulțumim participanților la studiu care ne-au deschis ușile locuințelor lor.
Despre studiu și despre Cult Market Research
Studiul etnografic a fost realizat în 17 locuințe din București și a constant în: interviuri cu locuitori din Bucureşti, observație directă pe baza unei grile și analiza fotografiilor respectivelor balcoane.
Cult Market Research este o parte a Grupului Cult specializată în cercetarea de piață și de marketing. Echipa Cult Market Research este formată din specialişti în sociologie, marketing, comunicare și publicitate. Compania a dobândit 8 ani de experiență pe piața românească și oferă o gamă diversificată de servicii de cercetare clasice (ex. interviul telefonic) și mai puțin clasice (ex. eye tracking, etnografie).
Grupul Cult este format din Cult Market Research, Institutul de Studii Sociale şi Politice (ISSPOL), CALL2B şi ARENAS (ONG).
