Angajații români care au fost nevoiți să lucreze mai mult de acasă în ultimele 18 luni din cauza pandemiei de COVID-19 doresc să revină la birou, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre aceștia asociază revenirea la birou cu „întoarcerea la normalitate” și resimt lipsa socializării cu colegii, potrivit studiului ”Back to the Office” realizat de Cushman & Wakefield Echinox.
Studiul a fost realizat în București și în principalele orașe regionale, acoperind angajați din mai mult de 10 sectoare de activitate diferite, printre care IT, financiar, producție, servicii profesionale sau servicii publice. Raportul este bazat pe un sondaj realizat în luna iulie pe un eșantion de circa 500 de respondenți. Datele au fost colectate de MKOR Consulting, o companie independentă de cercetare de piață.
Potrivit sondajului, prima jumătate a anului a marcat deja revenirea la birou a unui număr mai mare de angajați la nivel național, astfel că 43% dintre respondenți spun că au lucrat în special de la birou, comparativ cu 36% în intervalul mai-decembrie 2020, respectiv 29% în perioada de lockdown din martie-mai 2020.
Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Deschiderea școlilor și a gradinițelor a favorizat creșterea numărului de angajați care s-au întors la birou, mai ales în rândul celor de peste 30 de ani care, în perioada în care copiii învățau online nu puteau veni la birou chiar dacă și-ar fi dorit deoarece nu aveau cu cine să îi lase. Mai mult decât atât, tinerii de până în 27 de ani au preferat să meargă la birou în lipsa unui spațiu potrivit de lucru acasă.”
Obiceiul de a lucra în timpul pandemiei
Nevoia de a merge la birou rămâne în continuare ridicată, în condițiile în care, întrebați dacă ar avea de ales de unde să lucreze, doar 10% dintre angajați au răspuns că doresc să lucreze exclusiv de acasă.
Importanța biroului este și mai vitală în București, unde 96% dintre respondenți vor să lucreze cel puțin o zi pe săptămână de la birou, comparativ cu orașele regionale, unde ponderea acestora este de 87%.
Astfel, peste un sfert dintre cei intervievați ar vrea să lucreze 3 zile de la birou și 2 zile de acasă, în timp ce 17% vor să lucreze doar de la birou. Preferința pentru un model de lucru este fundamentată, pe de o parte, de beneficiile lucrului de acasă, cele mai importante fiind economisirea de timp și de bani, și de dezavantajele absenței de la birou, angajații punctând în special nevoia de socializare și dificultatea de a separa timpul de lucru de viața personală.
Astfel, 83% dintre respondenți au apreciat faptul că nu au mai pierdut timpul în trafic ca principal avantaj al lucrului de acasă, în timp ce 78% au simțit lipsa socializării cu colegii în acest mod de lucru.
Timpul de deplasare este o problemă atât pentru angajații din București, unde 73% sunt mulțumiți că nu mai stau în trafic, cât și pentru cei din marile orașe, unde ponderea este de 61%.
Și lipsa de socializare este mai acută în București decât în orașele regionale, respectiv 82% versus 77%.
Alte avantaje ale lucrului de acasă sunt economiile de bani (53% dintre răspunsuri), îmbunătățirea echilibrului viaţă profesională – viață personală (39%), mai multă libertate în utilizarea orelor de lucru (35%) sau mai mult timp disponibil pentru odihnă (34%).
Când vine vorba despre alte neajunsuri ale lucrului de acasă, dificultățile în separarea vieții profesionale de cea personală sunt pe locul al doilea, cu 50% dintre răspunsuri, în timp ce lipsa unui spațiu propice de lucru a fost indicată de 32% dintre respondenți. La acestea se adaugă capacitatea de concentrare mai redusă sau problemele legate de gestionarea relației cu clienții, partenerii și colaboratorii, fiecare în 21% din cazuri.
Principalele avantaje ale lucrului de acasă
Principalele dezavantaje ale lucrului de acasă
Întoarcerea la birou este asociată în primul rând cu îmbunătățirea comunicării cu colegii, aceasta fiind indicată de 63% dintre respondeți ca principalul avantaj al revenirii la birou, iar un procent important dintre angajați – 51% o simt ca pe o „revenire la normalitate”.
De asemenea, apartenența la un grup și un timp definit de lucru sunt alte plusuri ale lucrului de la birou.
Timpul de deplasare (65%), cheltuielile mai mari (50%) și mai puțină flexibilitate a muncii (50%), dar și riscul infectării cu Covid-19 (37%) sunt asimiliate cu dezavantajele întoarcerii la birou.
De remarcat diferențele privind temerile legate de riscul infectării cu Covid-19 între angajații din București și cei din orașele regionale. Astfel, 42% dintre angajații din marile orașe se tem să nu se infecteze dacă se întorc la birou, comparativ cu doar 27% în București.
Principalele dezavantaje ale lucrului de la birou
Principalele avantaje ale lucrului de la birou
Angajații români se adaptează ușor atât lucrului de acasă, cât și celui de la birou
Evaluarea experienței lucrului de acasă, respectiv de la birou, arată o agilitate a angajaților români, în condițiile în care majoritatea dintre aceștia s-au simțit bine și foarte bine în ambele medii. Astfel, 95% dintre respondenți spun că au lucrat bine și foarte bine de acasă, în timp ce 86% spun că munca de la birou a fost bună și foarte bună.
Obiectivul sondajului a fost de a analiza cum s-a modificat în ultimele 18 luni percepția angajaților vizavi de modul de lucru și cum văd aceștia lucrul de acasă sau de la birou după ce situația medicală se va stabiliza și după ce companiile vor lua decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește utilizarea spațiului de birouri.
Vlad Săftoiu, Research Analyst, Cushman & Wakefield Echinox: „Cu toate că există mai mult interes în rândul angajaților de a se întoarce la birou, chiar și în modelul hibrid, este totuși dificil de estimat gradul în care vor fi ocupate birourile după pandemie. De aceea, este important de menționat că nu există o abordare unitară pe piață, având în vedere că atât companiile, cât și angajații, au strategii și nevoi diferite.”
România este în linie cu trendul global
La nivel global, în luna septembrie a acestui an, circa 40% dintre angajați lucrau de la birou, potrivit raportului ”Return to the office” realizat de Cushman & Wakefield, astfel că România se aliniază trendului mondial. China este pe primul loc, cu peste 90% dintre angajați care s-au întors la birou, în timp ce prezența la birou în celelalte regiuni analizate variază între 27% și 40%.
În Europa, 40% dintre angajați lucrau în septembrie de la birou, Praga fiind campioana regiunii, cu circa 80% dintre angajați, capitala Cehiei fiind urmată de Hamburg cu 60% și de Varșovia cu 45%. Întoarcerea la birou în aceste orașe este direct legată de rata ridicată de vaccinare și de ratele reduse de infectare.
