free download 78 travel guides written by experts

Semestrul european, pachetul de toamnă: pentru o economie aflată în slujba oamenilor și a planetei

Astăzi, 17 decembrie, Comisia von der Leyen lansează un nou ciclu al semestrului european, primul din mandatul său, care prezintă o strategie ambițioasă și reînnoită de creștere economică, axată pe promovarea unei durabilități competitive, pentru o economie aflată în slujba oamenilor și a planetei.

Strategia anuală de creștere durabilă este concretizarea viziunii prezentate de președinta Ursula von der Leyen în Orientările sale politice. Acest document stabilește strategia UE în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă, plasând durabilitatea și incluziunea socială în centrul procesului de elaborare a politicilor economice ale UE, în conformitate cu prioritățile consacrate în Pactul ecologic european, noua strategie de creștere elaborată de Comisie. Această strategie este menită să asigure faptul că Europa va deține în continuare cele mai avansate sisteme de protecție socială din lume, va deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic și va fi un centru dinamic de inovare și de spirit antreprenorial competitiv. Strategia va oferi Europei instrumentele necesare pentru a-și spori nivelul de ambiție în ceea ce privește echitatea socială și prosperitatea. În sens mai larg, strategia de creștere durabilă va ajuta UE și statele sale membre să realizeze obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, pe care Comisia le integrează pentru prima dată în semestrul european.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv responsabil cu o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Transformarea profundă a modelului nostru economic este în plină desfășurare. Schimbările climatice, digitalizarea și evoluțiile demografice ne obligă să ne adaptăm politica economică, astfel încât Europa să rămână o forță competitivă pe scena mondială și să facă acest lucru într-un mod durabil și echitabil. În același timp, țările UE trebuie să își consolideze mijloacele de apărare împotriva riscurilor mondiale care se întrevăd. Invit țările cu marjă de manevră bugetară să stimuleze și mai mult investițiile, iar pe cele cu un nivel ridicat de îndatorare să le reducă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Începând de astăzi, tranziția climatică se află în centrul guvernanței noastre economice, pentru că Pactul ecologic european este cu adevărat noua strategie de creștere a Europei. Una dintre prioritățile mele principale în primul an de mandat va fi integrarea în semestrul european a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Este imperios necesar ca această schimbare importantă în procesul de elaborare a politicilor economice europene să fie o reușită.”

site Semestrul european

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Noua strategie integrează principiile combaterii inegalităților și urmărirea convergenței economice și sociale ascendente, consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale. În prezent, deși numărul persoanelor încadrate în muncă se află la un nivel record, persistă o serie de disparități. Într-o lume aflată în schimbare rapidă și într-o economie în care inovarea este esențială, trebuie să facilităm îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă și să investim mai mult în competențele celor care trebuie să se adapteze la tranziția digitală și la cea verde, în special în competențele celor mai vulnerabili. Echitatea socială trebuie să facă parte integrantă din fiecare componentă a acestui nou flux de lucru.”

Strategia anuală de creștere durabilă cuprinde patru dimensiuni interconectate și care se consolidează reciproc, menite să răspundă provocărilor pe termen lung. Aceste dimensiuni ar trebui să ghideze reformele structurale, politicile de ocupare a forței de muncă, investițiile și politicile fiscal-bugetare responsabile din toate statele membre, pentru o economie aflată în slujba oamenilor și a planetei. Cele patru dimensiuni sunt:
• durabilitatea mediului;
• creșterea productivității;
• echitatea și
• stabilitatea macroeconomică.

Semestrul european va acorda o atenție sporită durabilității mediului, oferind orientări specifice statelor membre cu privire la domeniile în care reformele structurale și investițiile în direcția unui model economic durabil sunt cele mai necesare. Orientările în materie de politică formulate în cadrul semestrului european vor contribui și la impulsionarea creșterii productivității: acestea vor promova investițiile și reformele structurale menite să stimuleze cercetarea și inovarea, să îmbunătățească accesul la finanțare, să consolideze funcționarea piețelor de produse și servicii și să elimine blocajele din mediul de afaceri. Echitatea ar trebui protejată prin punerea în aplicare a unor politici sociale menite să garanteze condiții de muncă echitabile pentru toți și să le permită cetățenilor să se adapteze la circumstanțele în schimbare într-un moment de transformări importante. Stabilitatea macroeconomică ar trebui menținută prin respectarea regulilor politicii fiscal-bugetare, utilizând totodată întreaga flexibilitate oferită de acestea, prin remedierea dezechilibrelor și prin finalizarea uniunii economice și monetare (UEM) a Europei.

Noi rapoarte

Recomandarea privind politica economică a zonei euro invită statele membre din zona euro să ia măsuri pentru a realiza o creștere favorabilă incluziunii și durabilă, precum și pentru a dinamiza competitivitatea. Recomandarea invită, de asemenea, statele membre să adopte politici fiscal-bugetare diferențiate, precum și să se coordoneze mai bine în cadrul Eurogrupului, în cazul unei înrăutățiri a perspectivelor economice. Totodată, în recomandare se solicită realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește aprofundarea UEM, în special prin finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital, ceea ce va contribui, de asemenea, la consolidarea rolului internațional al monedei euro. Împreună, aceste acțiuni vor facilita abordarea provocărilor comune cu care se confruntă zona euro în ansamblul său.

Raportul privind mecanismul de alertă, un dispozitiv de detectare a dezechilibrelor macroeconomice, recomandă ca 13 state membre să facă obiectul unui „bilanț aprofundat” în 2020, astfel încât să se poată identifica și evalua gravitatea eventualelor dezechilibre macroeconomice. Statele membre trebuie să remedieze în continuare dezechilibrele macroeconomice cu care se confruntă, pentru a se pregăti pentru provocările pe termen lung și eventualele șocuri viitoare. Statele membre care ar trebui să facă obiectul unui astfel de bilanț aprofundat sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia.

În propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă se analizează situația încadrării în muncă și situația socială din Europa și se evidențiază domeniile în care s-au înregistrat progrese și cele în care sunt necesare eforturi suplimentare. În prezent, 241,5 milioane de persoane au un loc de muncă, șomajul în UE a coborât la un nivel record (6,3 %), iar condițiile de pe piața forței de muncă se îmbunătățesc. Cu toate acestea, inegalitatea de gen rămâne o provocare importantă, la fel ca inegalitatea salarială; anumite grupuri, în special copiii și persoanele cu handicap, sunt încă expuse unui risc ridicat de sărăcie sau de excluziune socială, iar șomajul în rândul tinerilor reprezintă o preocupare majoră în unele state membre.

Raportul privind performanța pieței unice este menit să evalueze rezultatele și realizările pieței unice, Acest raport este integrat pentru prima dată în ciclul semestrului european pentru a sublinia importanța punerii în aplicare a unor reforme care să faciliteze buna funcționare a pieței unice. Raportul arată că pe piețele bunurilor se înregistrează un nivel ridicat de integrare, în timp ce pe piețele serviciilor există cel mai mare potențial de adâncire a integrării. De asemenea, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește integrarea piețelor energiei, însă trebuie să se aducă îmbunătățiri comerțului transfrontalier cu energie și concurenței pe piețele energiei. Asigurarea unor standarde ridicate de protecție a mediului și de siguranță a produselor reprezintă o componentă majoră a performanței pieței unice, care acoperă o gamă largă de activități economice. Realizarea întregului potențial al pieței unice depinde de punerea în aplicare a reformelor structurale la nivel național, care pot contribui la asigurarea unei concurențe eficace și la îmbunătățirea mediului de afaceri. Integrarea în mai mare măsură în semestrul european a aspectelor legate de piața unică va facilita punerea în aplicare a acestor reforme.

Cel de al doilea raport anual de monitorizare privind punerea în aplicare a Programului de sprijin pentru reforme structurale din 2018 arată că programul poate contribui în mod semnificativ la eforturile depuse de autoritățile statelor membre pentru a identifica și a depăși deficiențele structurale în elaborarea și implementarea reformelor. În 2018, 146 de cereri din partea a 24 de state membre au fost selectate pentru a beneficia de finanțarea acordată în cadrul programului. Dintre aceste cereri, 93 % sunt legate în mod direct de prioritățile strategice ale UE în domenii cum ar fi îmbunătățirea capacității operaționale și a eficienței administrațiilor publice, modernizarea gestionării finanțelor publice, reformarea administrațiilor fiscale și dezvoltarea economiei digitale.

Etapele următoare

Consiliul European este invitat să aprobe strategia de creștere durabilă prezentată astăzi.

Statele membre ar trebui să țină seama, în politicile și strategiile lor naționale, astfel cum sunt prevăzute în programele lor de stabilitate sau de convergență și în programele lor naționale de reformă pe care le vor prezenta anul viitor, de prioritățile identificate de Comisie în strategia sa de creștere durabilă. Pe această bază, Comisia va propune recomandări specifice fiecărei țări, în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european. Recomandările specifice fiecărei țări vor fi adoptate de statele membre în cadrul Consiliului. Prin urmare, statelor membre le revine în ultimă instanță răspunderea pentru conținutul și punerea în aplicare a acestor recomandări.

Orientările politice ale președintei von der Leyen au subliniat faptul că este important ca vocea Parlamentului European să se facă auzită mai puternic pe tema guvernanței economice. În acest scop, Comisia așteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul cu privire la conținutul acestui pachet și la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *