creative night talks
Shadow

Ruxandra Novac și Bogdan Coșa, autori publicați de Grupul Editorial Trei, laureați ai Premiilor Observator cultural 2021

Ruxandra Novac și Bogdan Coșa se numără printre laureații celei de-a XV-a ediţii a Galei Premiilor Observator cultural, apreciate drept unele dintre cele mai prestigioase distincții culturale din România. Gala Premiilor Observator Cultural s-a desfășurat într-o sesiune live, care a fost urmărită pe 25 noiembrie a.c. de mii de oameni pe pagina de Facebook a revistei. S-au acordat premii pentru cărţi ale autorilor români, apărute în 2020.

Ruxandra Novac a obținut două premii, la categoriile POEZIE și OBSERVATOR UNIVERSITAS, pentru volumul Alwarda publicat de Editura Pandora M în cadrul colecției ANANSI. World Fiction. Premiul OBSERVATOR UNIVERSITAS a fost acordat de un juriu alcătuit din studenţi din mai multe centre universitare din întreaga țară.

Premiul pentru categoria PROZĂ a fost câștigat de scriitorul Bogdan Coșa pentru romanul Cât de aproape sunt ploile reci, publicat de Editura Trei în cadrul seriei Autori Români.

Juriul acestei ediţii a fost alcătuit din Bogdan Creţu, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Doina Ioanid, Iulia Popovici, Alina Purcaru şi Carmen Muşat (preşedinta juriului).

Ruxandra Novac (n. 1980, la Fagaraș). Considerată astăzi unul dintre vârfurile de lance ale grupării „Fracturi”, care a dominat producția literară a anilor 2000, Ruxandra Novac a început să scrie poezii în perioada liceului. A debutat public la Cenaclul „Interval” din Brașov, în 1997. Ruxandra Novac a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și a debutat în volum cu ecograffiti. poeme pedagogice. steaguri pe turnuri (Editura Vinea, 2003; ediția a II-a, 2005). Textele ei au fost incluse în diferite antologii din România și din străinătate – Generația 2000, Poezia antiutopică, Instruktia dlea pobega (Moldova), The Vanishing Point that Whistles (SUA), No longer Poetry (UK). Alwarda este prima sa carte scrisă după o lungă perioadă de „tăcere”.

Bogdan Coșa
Bogdan Coșa

Bogdan Coșa s-a născut pe 24 ianuarie 1989 la Codlea. A absolvit Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov, apoi a urmat studiile masterale în Teoria literaturii și Literatură Comparată la Facultatea de Litere a Universității din București. În 2011 a publicat Poker, primul roman al trilogiei cu același titlu, în urma câștigării Premiului pentru Debut al Editurii Cartea Românească, ediția 2010. În 2013 i-au apărut la aceeași editură volumul de poezii O formă de adăpost primară și a doua parte a trilogiei, Poker. Black Glass; în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a IV-a, romanul i-a adus premiul „Tânărul Prozator al anului 2013″. Ultraviolență, ultimul volum al trilogiei sale a apărut în 2017 la Editura Polirom. A primit bursa de creație a revistei Observator cultural, Jean-Jacques Rousseau Fellowship (Akademie Schloss Solitude) și H.C. Artmann Stipendium (Literaturhaus Salzburg), și a beneficiat de programele de rezidențe pentru scriitori oferite de Akademie Schloss Solitude, Literaturhaus Salzburg, International Writers and Translators’ Centre of Rhodes, Hessischer Literaturrat, Pécsi Íróprogram, FILIT și Fundația pentru Poezie „Mircea Dinescu”. Anul acesta a publicat la Editura Pandora M prima sa carte pentru copii – Ziua în care Adam a devenit băiat bun.

”Din acid. De-a lungul fluviilor. Din poluare. Din chihlimbare și din africa. Din cumin și chimia lui ascunsă. Din senzori striviți. Din alunecare. Din lumina solară bruiată, de-a lungul fluviilor. Din melasă. Din substanțe. Din vegetație. Din alwarda, floarea de la marginea prăpastiei. Din ritm. Din backseats. Din stele, care sunt lichide. Din gări, sparte în oja nopții. Din alunecare. Din iradiere. Din deficiențe. Din neon. Din intoxicare. Din repliere. Din cântece elastice, pentru că e o membrană elastică de fapt, curbată în plex de sunet. Din globuri statice, orbitoare. Din curaçao prelins pe mână. Din siguranță. Din siguranță, care nu există.” fragment din volumul Alwarda.

”Pentru Dana, care iubea ziua de duminică, cea mai frumoasă duminică era cea în care se dădea ceasul înapoi. Întunericul, care se împingea în pâraiele de pe valea Bistricioarei puțin după ce începea școala, o rupea în două și anunța diminețile înghețate, care o făceau pe mama Aurelia să țâțâie când trecea pe lângă șopron, gândindu-se la iarna din care nu avea să mai iasă, pentru că Nică, apoi Nae, Nuțu, nu văzuseră cum trebuie de lemne. Nici cartofi n-avea îndeajuns, nici fân, nici otavă; vaca era slabă și avea să rămână curând fără lapte. Prețul cărnii vii era mai jos ca niciodată; mai simplu ar fi fost să-i dea un baros în cap și să o târâie în pișălău.” fragment din romanul Cât de aproape sunt ploile reci.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *