free download 78 travel guides written by experts

România trece prin cea mai fertilă perioadă de dezvoltare economică

/ profil de țară realizat de Saxo Bank /

Încă nu s-au stins ecourile raportului economic prezentat de Guvern ieri, în Parlamentul României.

Șeful Executivului de la București a prezentat cifre pe care le consideră „bune”, printre care creșterea numărului de salariaţi în primul semestru al acestui an cu 152.000 şi o tendinţă de scădere a şomajului, situat la 6,3% pe primul semestru 2016 faţă de 6,8% în aceeași perioadă a anului trecut.

Cum se vede, însă, imaginea economică a României peste hotare? Ce o face atractivă pentru investitori? Ce face politica economică de la București bine și unde… greșește?

Analiștii Saxo Bank au realizat primul profil de țară pentru România, într-un moment cum nu se poate mai potrivit.

Orice întârziere în formarea guvernului după rezultatul alegerilor ar putea periclita economia României

Christopher Dembik, Director Analiză Macro, Saxo Bank


După o oarecare încetinire a ritmului în primul trimestru al acestui an, economia țărilor din Estul și Centrul Europei și-a revenit semnificativ, în mare parte datorită creșterii solide înregistrate în consumul privat. Uitați-vă la România unde, ca și în țările „surori”, se consolidează pătura de mijloc a societății, ceea ce o face atractivă pentru investitori.

Perspectivele de creștere sunt pozitive, în pofida unor riscuri politice recente, apărute odată cu Brexitul și cu conflictul dintre Bruxelles și Varșovia pe tema statului de drept. Pe deasupra, avem un calendar electoral foarte încărcat spre final de an, și România e în fruntea listei.

Orice întârziere în formarea guvernului după rezultatul alegerilor din toamnă ar putea periclita economia României – una dintre campioanele economice din regiune (PIB-ul a crescut cu 6.0% în trimestrul al II-lea și cu 4.3% în primul trimestru 2016). 

Produsul Intern Brut ar putea fi afectat în România și de turbulențele din Turcia, care este cel mai mare partener comercial al României din afara granițelor UE.

Ce e cel mai important e ca România se dezvoltă acum în ritmul în care trebuie, la adevăratul potențial. Politica agresivă de expansiune fiscală a guvernului de la București a dat roade. Reducerile de taxe și creșterile salariale din sectorul bugetar au determinat creșterea semnificativă a salariului mediu, ceea ce s-a reflectat imediat în vânzările retail.

În aceste condiții, sectorul de business ar trebui să-și păstreze atractivitatea pe termen lung.

Trei factori joacă un rol important: susținerea leului, reducerea taxelor pentru corporații în raport cu vecinii (16% în România, versus 19% în Ungaria și 18% în Ucraina) și îmbunătățirea climatului de afaceri, ceea ce a fost o adevărată… provocare în ultima vreme.

Economia României e integrată deplin în cea a Uniunii Europene: asta face leul mai puțin vulnerabil la șocuri și la variațiile dolarului american

John J. Hardy, Head of FX Strategy, Saxo Bank


Monedele din Estul și Centrul Europei au cunoscut o revenire accentuată, după un început de an problematic. Aceste probleme au fost provocate de o împotmolire a piețelor de asseturi la nivel global cauzată de creșterea dobânzii de referință în SUA (pentru prima dată în ultimii 10 ani) și o devalorizare a monedei Chinei, care o luase un pic înainte și devenise un risc deflaționist.

Dar reacția urâtă a pieței la aceste situații a determinat Rezerva Federală să renunțe discursul agresiv de la începutul anului, China să reducă turația devalorizării yuanului, iar noile măsurile de relaxare cantitativă ale BCE și Băncii Japoniei nu au făcut altceva decât să crească apetitul de risc odată cu prețul acțiunilor și a titlurilor de stat, pe fondul implicării băncilor centrale în acest „joc” prin infuzia de lichidități.

Monedele și asseturile din piețe precum România, care fuseseră „lovite” din cauza lichidităților aruncate pe piață din cauza discursurilor agresive ale celor de la Fed, au crescut cel mai mult. Monedele din Europa Centrală și de Est au crescut chiar mai mult decât cele din majoritatea piețelor emergente, pentru că sunt mai puțin legate de dolarul american și nu au simțit o presiune din cauza fluctuațiilor acestuia, cum s-a întâmplat cu realul brazilian, peso-ul mexian sau lira turcească, de exemplu.

Dacă mă întrebați la ce să fie atenți investitorii români acum, le-aș spune să urmărească cu mare atenție ce fac băncile centrale săptămâna aceasta.

Să fim cu toții atenți dacă Banca Japoniei, de exemplu, face cel mai mic gest de a opri sau reduce programul de relaxare cantitativă care, combinat cu un semnal din partea Fed că ar dori o nouă creștere de dobândă, ar pune din nou presiune pe piețe și ar… cocoșa un pic monedele mai slabe, cum e și leul românesc. Desigur, dacă ne uităm la ultimii ani, RON, HUF și PLN au fost foarte rezistenți împotriva euro și asta e o dovadă că economia României e deja mult prea integrată în cea a Uniunii pentru a vedea mișcări dramatice în sus sau în jos.

Investitorii din România trebuie să nu lase să treacă decizia privind Brexitul fără o analiză atentă: e un semnal de alarmă asupra altor crize potențiale. Riscurile s-ar putea transforma în acțiuni concrete fie la apropiatul referendum asurpa reformei din Italia, fie la alegerile din Franța, primăvara viitoare.

România trece acum printr- perioadă foarte fertilă care ar putea-o transforma într-o piață emergentă

Laurențiu Nedelcu, Manager, Central & Eastern Europe Region, Saxo Bank


Grupul investitorilor români este cu siguranță în creștere la diverse niveluri – pe de o parte tot mai mulți tineri se arată interesați și în același timp își permit să considere această actitivate, de a investi în diverse instrumente, fie că e vorba de bursa locală, dar și la nivel global. Un alt lucru îmbucurător observat de noi este și apetitul pentru educație, perfecționare în domeniu – o simplă observație în acest sens este că numărul de posesori ai certificatului CFA (Chartered Financial Analyst) crește cu un procentaj anual foarte bun, un semnal puternic pozitiv. Trendul acesta de creștere a gradului de sofisticare a investitorului român, se traduce în interes către produse investiționale, care până acum nu erau foarte populare, precum mărfuri și derivate ale acestora, fonduri listate, obligațiuni și altele.

Deși acțiunile rămân instrumentul preferat, ponderea acestora este în continuă scădere, în favoarea altor instrumente precum cele menționate mai sus. Diversificarea aceasta este un lucru bun cu siguranță.
 
România înregistrează un decalaj destul de mare față de țări precum Cehia, Polonia, Ungaria, dar în același timp putem spune că este în scădere. Economic vorbind, România trece acum printr-una dintre cele mai fertile perioade, transformatoare, iar dacă lucrurile vor rămâne pe acest făgaș, efectele pozitive nu vor întârzia să apară.
 
Din punctul de vedere al Saxo Bank, România este o piața importantă, în creștere, cu potențial crescut având în vedere o clasificare în rândul piețelor emergente în curând, care cu siguranță va spori interesul pentru activități de investiții, de la niveluri ridicate până la începători în domeniu.
 
Conform statisticilor interne Saxo Bank, numărul de clienți dar și sumele investite sunt în creștere; procentual vorbind, în prima jumătate a anului 2016 am avut aproximativ 10% mai mulți clienți față de aceeași perioadă a anului precedent, iar media sumelor investite se cifrează în jurul sumei de 52.000 EUR versus 47.000 cât era media în perioada similară a anului trecut.
 
Fiecare țară ar trebui să acorde atenție maximă investitorilor străini, dovadă că și țări de talia S.U.A., Marea Britanie, etc. consideră foarte importantă contribuția investitorilor străini în economiile lor. Cu atât mai mult țări în dezvoltare ca România au o nevoie constantă și presantă de contribuții de capital extern, pentru a susține creșterea economică și în cazul nostru specific, de a recupera decalajele la nivel de Uniune Europeană. Mulți investitori străini consideră încă România drept prea riscantă pentru a sădi capital aici, nu neapărat din lipsa de rezultate economice ci probabil mai degrabă un amestec de risc politic cât și statutul de frontier market – odată ce vom fi re-clasificați drept piață emergentă, mă aștept să văd mult mai mult interes din partea investitorilor mari care până acum au privit România cu scepticism.
 
Ce putem face pentru a fi mai atractivi? Un punct important, adesea menționat, și pe bună dreptate, este volumul scăzut de tranzacții zilnice, care face bursa de valori București relativ neatractivă pentru investitori mari, instituționali. Un alt aspect crucial al oricărei investiții este abilitatea de a ieși din respectiva investiție rapid și fără prea mult efort sau costuri.

Extrapolând, sunt câțiva factori de luat în considerare:
– costul tranzacțiilor – cu cât este mai mic, cu atât va stimula tranzacții mai frecvente, pe când costurile mari descurajează acest lucru; la acest capitol costurile de tranzacționare sunt încă destul de mari pe bursa românească, mai ales pentru investitorul retail de la baza lanțului trofic care poate plăti și 1-1.5% din valoarea tranzacției
– rulajul zilnic – volumul de tranzacții raportat la fiecare companie în parte – valorile acestea sunt în general mici procentual vorbind, și deși există puseuri de activitate crescută, acestea sunt de obicei temporare și nu suficiente pentru a atrage atenția marilor investitori globali
– lichiditatea generală a bursei și abilitatea de a trece ușor de la companie la alta, de la un sector la altul – în acest sens pe bursa de la noi încă vedem tendințe puternice de stagnare pe unele companii, în sensul că investitorul preferă să rămână pe poziție în loc să o lichideze, din varii motive: uneori consideră că nu a ieșit la timp și că odată ce scăderea a atins un anumit nivel nu mai ”merită” să vândă acum și rămâne cu capitalul blocat în speranța unei reveniri viitoare, alteori e pur și simplu o chestiune de mentalitate, apetitul de tranzacții active, intraday, fiind destul de scăzut.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *