Find your $100k business idea in 10 days and get the first clients fast

Raport privind invatamantul in UE: progrese evidente, dar este nevoie de eforturi suplimentare

pentru atingerea obiectivelor

În decursul deceniului trecut, țările UE și-au îmbunătățit sistemele de învățământ în domenii-cheie, dar au îndeplinit doar unul dintre cei cinci indicatori de referință stabiliți pentru 2010, conform noului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învățământ și formare, dat publicității astăzi. UE a reușit să-și îndeplinească obiectivul de a crește numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice, printr-o creștere de 37% din 2000 – depășind cu ușurință obiectivul de 15%. S-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente, în ceea ce privește reducerea ratei de abandon școlar, creșterea numărului de elevi absolvenți de învățământ secundar superior, îmbunătățirea competențelor de citire, precum și în creșterea procentajului adulților care participă la învățământ sau formare. Pentru o defalcare detaliată a cifrelor pentru fiecare țară, a se vedea anexa de mai jos. Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică păstrează obiectivul de reducere a abandonului școlar sub 10%, precum și cel de creștere a procentajului de absolvenți la cel puțin 40%.

Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, a afirmat: „Vestea bună este că nivelul educației în Europa a crescut considerabil. Mai mulți tineri absolvă învățământul secundar și pe cel superior decât acum zece ani. Dar fenomenul de părăsire timpurie a şcolii continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din șapte în Uniunea Europeană și unul din cinci elevi are în continuare competențe reduse de citire la vârsta de 15 ani. Iată de ce învățământul și formarea se numără printre obiectivele esențiale ale strategiei Europa 2020. Avem nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a ne îndeplini obiectivele comune europene.”

Comisarul cere cu fermitate statelor membre să nu opereze reduceri în bugetele de învățământ, chiar dacă se confruntă cu constrângeri din cauza crizei economice. „Cheltuielile cu învățământul reprezintă o investiție bună pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică și, pe termen lung, se autodecontează. Dar într-o perioadă de presiuni bugetare trebuie să ne asigurăm și că resursele se utilizează cu maximă eficiență posibilă,” a adăugat ea.

Cinci indicatori de referință în materie de învățământ pentru 2020

În 2009, miniștrii învățământului din UE au convenit asupra a cinci indicatori de referință în materie de învățământ și formare de îndeplinit până în 2020:
* rata de părăsire timpurie a şcolii și cursurilor de formare trebuie să fie mai mică de 10 % (ținând cont de rata actuală de 14,4 %, acest lucru ar însemna cel puțin 1,7 milioane de abandonuri școlare în minus);
* procentajul persoanelor în vârstă de 30-34 de ani cu educație terțiară ar trebui să fie de cel puțin 40 % (la rata actuală de 32,3 %, acest lucru ar însemna 2,6 milioane de absolvenți în plus);
* cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta între patru ani și cea de începere a învățământului primar obligatoriu ar trebui să beneficieze de sistemele de educație destinate copiilor de vârstă mică (în prezent, procentajul fiind de 92,3%, atingerea acestui obiectiv ar însemna peste 250.000 de copii de vârstă mică în plus în învățământ);
* procentajul tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe insuficiente în materie de citire, matematică și științe ar trebui să fie mai mic de 15% (de la aproximativ 20% în prezent, pentru toate cele trei – atingerea obiectivului ar însemna o scădere cu 250.000 a numărului de tineri cu nivel scăzut al competențelor în materie de educaţie);
* o medie de cel puțin 15 adulți (grupa de vârstă 25-64 ani) ar trebui să participe în sistemul de educaţie permanentă (actualul procent este de 9,3% – atingerea obiectivului ar însemna încă 15 milioane de adulți în sistemul de învățământ și formare).

Raport anual privind progresele înregistrate în atingerea indicatorilor de referință

În raportul său anual privind indicii și indicatorii de referință, Comisia analizează performanța statelor membre în îndeplinirea acestor obiective, reexaminând, în același timp, modul în care țările au evoluat în raport cu un set anterior de indicatori de referință convenit pentru 2010.

Rezultate-cheie

* Indicatori de referință 2020: chiar dacă este prea devreme pentru proiecții precise, tendințele din trecut sugerează că majoritatea indicatorilor de referință pentru 2020 ar trebui să poată fi îndepliniţi dacă statele membre continuă să le acorde prioritate ridicată și să investească eficient în educație și formare. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul celor două obiective principale legate de învățământ, respectiv părăsirea timpurie a şcolii și numărul de absolvenți.
* Indicatori de referință 2010: țările UE au înregistrat progrese, dar au atins doar obiectivul privind numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice. (Datele complete pentru 2010 vor fi disponibile la începutul anului viitor).
* Participare și nivel obținut: începând cu 2000, participarea globală în sistemul de învățământ a crescut, la fel și nivelul de calificare al adulților. A crescut și procentajul de copii în învățământul preșcolar.
* Diferențele între fete și băieți rămân semnificative, atât în ceea ce privește rezultatele, cât și alegerea materiilor. De exemplu, fetele au rezultate mai bune decât băieții la citire, iar în rândul băieților se înregistrează cele mai multe cazuri de părăsire timpurie a şcolii. Bărbații sunt mai mulți decât femeile printre absolvenții de discipline matematice, științifice și tehnologice.

Raportul, care cuprinde toate statele membre UE plus Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Turcia, Norvegia și Liechtenstein, conține sinteze și statistici detaliate care identifică țările cu performanțe peste sau sub media UE, precum și pe cele care progresează sau rămân în urmă în comparație cu altele.

Următoarele etape

În săptămânile următoare, statele membre vor prezenta Comisiei programele lor naționale de reformă, în care vor stabili obiective naționale privind rata de părăsire timpurie a şcolii și numărul de absolvenți de învățământ superior, explicând în ce fel doresc să își atingă obiectivele. Comisia va prezenta în curând noii indicatori de referință propuși privind capacitatea de inserție profesională și mobilitatea în scop educațional.

ANEXĂ

Progrese înregistrate în îndeplinirea indicatorilor de referință pentru învățământ 2010, evoluție 2000-2009

Legendă:

Indicatorii de referinţă pentru 2010 = 100

* Numărul absolvenţilor de discipline MTS (verde)
* Numărul persoanelor ce părăsesc şcoala de timpuriu (albastru închis)
* Numărul persoanelor din sistemul de educaţie permanentă (albastru deschis)
* Numărul absolvenţilor de învăţământ secundar (maro)
* Numărul persoanelor cu competenţe reduse la citire (roşu)

Progresul necesar (negru)

Progrese înregistrate în îndeplinirea indicatorilor de referință pentru învățământ 2020, evoluție 2000-2009

Legendă:

Indicatorii de referinţă pentru 2020 = 100

* Numărul participanţilor în învăţământul pre-şcolar (galben)
* Numărul persoanelor ce părăsesc şcoala de timpuriu (albastru închis)
* Numărul persoanelor din sistemul de educaţie permanentă (albastru deschis)
* Numărul absolvenţilor de învăţământ terţiar (verde)
* Numărul persoanelor cu competenţe reduse la citire (roşu)

Progresul necesar (negru)

1. Participarea în învățământul preșcolar

Indicator de referință 2020: până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta între 4 ani și cea de începere a învățământului obligatoriu ar trebui să participe în sistemul de învățământ destinat copiilor de vârstă mică.

Tendințe: participarea la învățământul preșcolar a crescut din 2000 cu peste 6 puncte procentuale. Franța, Belgia, Olanda, Italia și Spania au cele mai ridicate rate de participare.

Țările cele mai performante din UE: Belgia, Franța, Olanda

2000

2007

2008

UE 27

85.6

90.7

92.3

Belgia

99.1

99.7

99.5

Bulgaria

73.4

79.8

78.4

Republica Cehă

90.0

92.6

90.9

Danemarca

95.7

92.7

91.8

Germania

82.6

94.5

95.6

Estonia

87.0

93.6

95.1

Irlanda

74.6

71.7

72.0

Grecia

69.3

68.2

:

Spania

100

98.1

99.0

Franţa

100

100

100

Italia

100

99.3

98.8

Cipru

64.7

84.7

88.5

Letonia

65.4

88.2

88.9

Lituania

60.6

76.6

77.8

Luxemburg

94.7

93.9

94.3

Ungaria

93.9

95.1

94.6

Malta

100

98.8

97.8

Olanda

99.5

98.9

99.5

Austria

84.6

88.8

90.3

Polonia

58.3

66.8

67.5

Portugalia

78.9

86.7

87.0

România

67.6

81.8

82.8

Slovenia

85.2

89.2

90.4

Slovacia

76.1

79.4

79.1

Finlanda

55.2

69.8

70.9

Suedia

83.6

94.0

94.6

Marea Britanie

100

90.7

97.3

Croaţia

:

65.2

68.0

Islanda

91.8

95.4

96.2

MK*

17.4

26.1

28.5

Turcia

11.6

26.7

34.4

Liechtenstein

69.3

84.5

83.2

Norvegia

79.7

94.3

95.6

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. (01) = 2001. (02) = 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

2. Numărul de persoane cu nivel scăzut al competențelor

Indicator de referință 2010/2020: până în 2010, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire ar trebui să scadă cu 20% (până la 17%). Până în 2020, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire, matematice și științifice ar trebui să fie mai mic de 15%.

Tendințe: în UE (date comparabile disponibile pentru 18 țări) performanța s-a îmbunătățit de la 21,3% persoane cu nivel scăzut al competențelor de citire în 2000 până la 20% (fete: 13,3%, băieți: 26,6%) în 2009.

Țările cele mai performante din UE: Finlanda, Olanda și Estonia

2000

2006

2009

UE (18)

21.3

24.1

20.0

Belgia

19.0

19.4

17.7

Bulgaria

40.3

51.1

41.0

Republica Cehă

17.5

24.8

23.1

Danemarca

17.9

16.0

15.2

Germania

22.6

20.0

18.5

Estonia

:

13.6

13.3

Irlanda

11.0

12.1

17.2

Grecia

24.4

27.7

21.3

Spania

16.3

25.7

19.6

Franţa

15.2

21.7

19.8

Italia

18.9

26.4

21.0

Cipru

:

:

:

Letonia

30.1

21.2

17.6

Lituania

:

25.7

24.3

Luxemburg

(35.1)

22.9

26.0

Ungaria

22.7

20.6

17.6

Malta

:

:

:

Olanda

(9.5)

15.1

14.3

Austria

19.3

21.5

27.5

Polonia

23.2

16.2

15.0

Portugalia

26.3

24.9

17.6

România

41.3

53.5

40.4

Slovenia

:

16.5

21.2

Slovacia

:

27.8

22.3

Finlanda

7.0

4.8

8.1

Suedia

12.6

15.3

17.4

Marea Britanie

(12.8)

19.0

18.4

Croaţia

:

21.5

22.5

Islanda

14.5

20.5

16.8

Turcia

:

32.2

24.5

Liechtenstein

22.1

14.3

15.6

Norvegia

17.5

22.4

14.9

Sursa: OCDE (PISA) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe ( ) = nu se pot compara.

Cipru și Malta nu au participat încă la anchetă. Rezultat UE: pentru 18 țări cu date comparabile.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

3. Numărul de persoane care părăsesc școala de timpuriu

Indicator de referință 2010/2020 (și obiectiv principal UE 2020): Până în 2010/2020 ar trebui să se ajungă la un procentaj de persoane care părăsesc școala de timpuriu nu mai mare de 10%.

Tendințe: în UE 27, procentajul de persoane care părăsesc școala de timpuriu (populația 18-24) a scăzut de la 17,6% în 2000 la 14,4% în 2009 (femei: 12.5%. bărbați: 16.3%).

Țările cele mai performante din UE: Polonia, Republica Cehă și Slovacia

2000

2008

2009

UE 27

17.6

14.9

14.4

Belgia

13.8

12.0

11.1

Bulgaria

20.5 (01)

14.8

14.7

Republica Cehă

5.7 (02)

5.6

5.4

Danemarca

11.7

11.5

10.6

Germania

14.6

11.8

11.1

Estonia

15.1

14.0

13.9

Irlanda

14.6 (02)

11.3

11.3

Grecia

18.2

14.8

14.5

Spania

29.1

31.9

31.2

Franţa

13.3

11.9

12.3

Italia

25.1

19.7

19.2

Cipru

18.5

13.7

11.7

Letonia

16.9(02)

15.5

13.9

Lituania

16.5

7.4

8.7

Luxemburg

16.8

13.4

7.7

Ungaria

13.9

11.7

11.2

Malta

54.2

39

36.8

Olanda

15.4

11.4

10.9

Austria

10.2

10.1

8.7

Polonia

7.4 (01)

5.0

5.3

Portugalia

43.6

35.4

31.2

România

22.9

15.9

16.6

Slovenia

6.4 (01)

5.1u

5.3u

Slovacia

6.7 (02)

6.0

4.9

Finlanda

9.0

9.8

9.9

Suedia

7.3

12.2

10.7

Marea Britanie

18.2

17.0

15.7

Croaţia

8.0 (02)

3.7 u

3.9 u

Islanda

29.8

24.4

21.4

MK*

n/a

19.6

16.2

Turcia

59.3

45.5

44.3

Norvegia

12.9

17.0

17.6

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. u = nesigure, (01) = 2001. (02)= 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

4. Nivelul de studii în rândul tinerilor

Indicator de referință 2010: până în 2010, cel puțin 85% din persoanele cu vârsta de 22 de ani din UE ar trebui să fi încheiat studiile din cadrul învățământului secundar superior.

Tendințe: din 2000, procentajul de absolvenți ai învățământului secundar superior în UE a crescut ușor de la 76,6% dintre persoanele în vârstă de 20-24 de ani la 78,6% în 2009 (femei 81,4%. bărbați 75,9%).

Țările cele mai performante din UE: Slovacia, Republica Cehă și Polonia

2000

2008

2009

UE 27

76.6

78.4

78.6

Belgia

81.7

82.2

83.3

Bulgaria

75.2

83.7

83.7

Republica Cehă

91.2

91.6

91.9

Danemarca

72.0

71.0

70.1

Germania

74.7

74.1

73.7

Estonia

79.0

82.2

82.3

Irlanda

82.6

87.7

87.0

Grecia

79.2

82.1

82.2

Spania

66.0

60.0

59.9

Franţa

81.6

83.4

83.6

Italia

69.4

76.5

76.3

Cipru

79.0

85.1

87.4

Letonia

76.5

80.0

80.5

Lituania

78.9

89.1

86.9

Luxemburg

77.5

72.8

76.8

Ungaria

83.5

83.6

84.0

Malta

40.9

53.0

52.1

Olanda

71.9

76.2

76.6

Austria

85.1

84.5

86.0

Polonia

88.8

91.3

91.3

Portugalia

43.2

54.3

55.5

România

76.1

78.3

78.3

Slovenia

88.0

90.2

89.4

Slovacia

94.8

92.3

93.3

Finlanda

87.7

86.2

85.1

Suedia

85.2

85.6

86.4

Marea Britanie

76.7

78.2

79.3

Croaţia

90.6 (02)

95.4

95.1

Islanda

46.1

53.6

53.6

MK*

n/a

79.7

81.9

Turcia

n/a

48.9

50.0

Norvegia

95.0

70.1b

69.7

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. (01) = 2001. (02)= 2002

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

5. Numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice

Indicator de referință 2010: până în 2010, numărul total de absolvenți ai disciplinelor MST din UE ar trebui să crească cel puțin cu 15%, iar dezechilibrul între femei și bărbați ar trebui să scadă.

Tendințe: numărul absolvenților de discipline MST a crescut cu 37,2% din 2000, iar procentajul de femei de la 30,7% la 32,6% în 2008.

Țările cele mai performante din UE: Creștere din 2000: Portugalia, Slovacia și Republica Cehă

creștere 2000-2008

procentaj de femei

2000

2008

UE 27

37.2

30.7

32.6

Belgia

20.9

25.0

25.9

Bulgaria

21.8

45.6

37.0

Republica Cehă

141.3

27.0

30.1

Danemarca

14.3

28.5

36.4

Germania

53.5

21.6

31.1

Estonia

57.1

35.7

42.1

Irlanda

1.0

37.9

30.4

Grecia

26.5*

:

41.9

Spania

14.8

31.5

30.2

Franţa

5.4

30.8

28.2

Italia

62.9

36.6

38.4

Cipru

58.3

31.0

37.4

Letonia

11.5*

31.4

32.2

Lituania

36.4

35.9

33.5

Luxemburg

:

:

48.2

Ungaria

18.9

22.6

25.7

Malta

33.9*

26.3

28.4

Olanda

39.3

17.6

18.9

Austria

66.4

19.9

24.2

Polonia

100.0

35.9

40.3

Portugalia

193.2

41.9

34.1

România

89.1*

35.1

43.1

Slovenia

16.0

22.8

26.5

Slovacia

185.8

30.1

36.8

Finlanda

59.5

27.3

33.1

Suedia

13.3

32.1

33.4

Marea Britanie

17.8

32.1

31.2

Croaţia

81.7*

:

33.2

Islanda

39.9

37.9

n/a

MK*

68.0

41.6

42.8

Turcia

70.8

31.1

30.6

Liechtenstein

41.1*

:

25.8

Norvegia

11.0

26.8

29.6

Sursa: Eurostat (UOE). *= Creștere cumulativă extrapolată din anii disponibili.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

6. Rata de absolvire a învățământului terțiar

Indicator de referință 2020 (și obiectiv principal UE 2020): Până în 2020, rata de absolvire a învățământului terțiar la persoanele în vârstă de 30-34 de ani ar trebui să ajungă la cel puțin 40%.

Tendințe: procentajul absolvenților învățământului terțiar la grupa de vârstă de 30-34 de ani a crescut de la 22,4% în 2000 la 32,3% (femei: 35,7%, bărbați 28,9%) în 2009, respectiv cu aproape 10 puncte procentuale.

Țările cele mai performante din UE: Irlanda, Danemarca și Luxemburg

2000

2008

2009

UE 27

22.4

31.1

32.3

Belgia

35.2

42.9

42.0

Bulgaria

19.5

27.1

27.9

Republica Cehă

13.7

15.4

17.5

Danemarca

32.1

46.3

48.1

Germania

25.7

27.7

29.4

Estonia

30.8

34.1

35.9

Irlanda

27.5

46.1

49.0

Grecia

25.4

25.6

26.5

Spania

29.2

39.8

39.4

FranŢa

27.4

41.3

43.3

Italia

11.6

19.2

19.0

Cipru

31.1

47.1

44.7

Letonia

18.6

27.0

30.1

Lituania

42.6

39.9

40.6

Luxemburg

21.2

39.8

46.6p p p

Ungaria

14.8

22.4

23.9

Malta

7.4

21.0p

21.1p

Olanda

26.5

40.2

40.5

Austria

:

22.2

23.5

Polonia

12.5

29.7

32.8

Portugalia

11.3

21.6

21.1

România

8.9

16.0

16.8

Slovenia

18.5

30.9

31.6

Slovacia

10.6

15.8

17.6

Finlanda

40.3

45.7

45.9

Suedia

31.8

42.0p

43.9p

Marea Britanie

29.0

39.7

41.5

Croaţia

16.2(02)

18.5u

20.5u

Islanda

32.6

38.3

41.8

MK*

:

12.4

14.3

Turcia

:

13.0

14.7

Norvegia

37.3

46.2

47.0

Sursa: Eurostat (UOE), (02) = 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, u = date nesigure

7. Participarea adulților la sistemul de educaţie permanentă

Indicator de referință 2010/2020: nivelul mediu în UE de participare a populației de vârstă activă în sistemul de educaţie permanentă ar trebui să atingă cel puțin 12,5% în 2010 și 15% în 2020.

Tendințe: la nivelul UE, participarea a crescut de la 7,1% în 2000 la 9,3% în 2009 (populație 25-64; bărbați 8,5%. femei: 10.2%). O parte considerabilă a acestei creșteri a rezultat, totuși, din întreruperi de serii temporale în jurul anului 2003. Din 2005, participarea a scăzut ușor.

Țările cele mai performante din UE: Danemarca, Suedia și Finlanda

2005

2008

2009

UE 25

9.8

9.5

9.3 p

Belgia

8.3

6.8

6.8

Bulgaria

1.3

1.4

1.4

Republica Cehă

5.6

7.8 p

6.8

Danemarca

27.4

30.2

31.6

Germania

7.7

7.9

7.8

Estonia

5.9

9.8 p

10.5

Irlanda

7.4

7.1

6.3

Grecia

1.9

2.9

3.3

Spania

10.5

10.4

10.4

FranŢa

7.1

7.3

6.0

Italia

5.8

6.3

6.0

Cipru

5.9

8.5

7.8

Letonia

7.9

6.8

5.3

Lituania

6.0

4.9

4.5

Luxemburg

8.5

8.5

13.4 p

Ungaria

3.9

3.1

2.7

Malta

5.3

6.2

5.8 p

Olanda

15.9

17.0

17.0

Austria

12.9

13.2

13.8

Polonia

4.9

4.7

4.7

Portugalia

4.1

5.3 p

6.5

România

1.6

1.5

1.5

Slovenia

15.3

13.9

14.6

Slovacia

4.6

3.3

2.8

Finlanda

22.5

23.1

22.1

Suedia

17.4 p

22.2 b

22.2 p

Marea Britanie

27.6

19.9 b

20.1

Croaţia

2.1

2.2

2.3

Islanda

25.7

25.1

25.1

MK*

:

2.5

3.3

Turcia

1.9

1.8

2.3

Norvegia

17.8

19.3

18.1

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie temporală. p = previziune.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Pagini Utile

* Pentru informații suplimentare:

MEMO/11/253
* Raportul complet al Comisiei:

„Progrese înregistrate în atingerea obiectivelor de la Lisabona privind învățământul și formarea – indici și indicatori de referință, 2010/11”
* Broșură (cu date specifice pentru fiecare țară):

Indicatori de referință în învățământ pentru Europa
* Comisia Europeană:

Strategia și cooperarea europeană în domeniul învățământului și formării profesionale

Bucuresti, 20.04.2011

{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *