Era o vreme când, dacă aveai un singur job stabil, cu program de la 9 la 17 și un birou cu ferestre mari, lumea te felicita. Erai considerat un om „aranjat”. Azi, mulți tineri – millennials și Gen Z – răspund altfel la întrebarea clasică „Tu cu ce te ocupi?”:
„Păi… sunt UX designer full time, fac freelancing în branding și mai am un proiect de coaching”.
Acest fenomen are un nume: polyworking. Nu înseamnă doar a avea două sau mai multe slujbe, ci mai degrabă un stil de viață care combină mai multe activități, proiecte sau surse de venit, fie simultan, fie în paralel, fiind un mix între freelancing, angajare și antreprenoriat.
sursa foto
Dar de ce atât de mulți tineri aleg acest drum? Iată cinci motive-cheie:
1. Siguranța financiară nu mai vine dintr-un singur loc
După recesiunea din 2008, pandemie, inflație și incertitudinile economice recente, tinerii au învățat pe pielea ei că un job stabil nu mai înseamnă siguranță. Polyworking oferă o plasă de siguranță: dacă unul dintre proiecte se încheie, celelalte pot susține veniturile.
2. Nevoia de autonomie și libertate
Millennials și Gen Z au crescut cu internetul, cu ideea că poți lucra de oriunde și că viața profesională poate fi extrem de flexibilă. Mulți preferă să își creeze propriul ritm de muncă, să-și aleagă clienții, proiectele, să nu aibă un singur „șef” care decide tot. Polyworking înseamnă mai mult control asupra propriei vieți. Nu întâmplător, pentru mai mult de jumătate dintre ei, biroul ideal trebuie să fie zen, potrivit unui sondaj realizat la nivel național de Genesis Property, companie fondată de antreprenorul Liviu Tudor.
3. Valorizarea diversității și a învățării continue
Aceste generații își doresc să evolueze, să se exprime creativ, să învețe mereu ceva nou. Un singur job nu oferă întotdeauna această varietate. De aceea, mulți aleg să combine o activitate principală cu proiecte personale, hobby-uri sau freelancing în alte domenii.
4. Burnout-ul în joburile tradiționale
Mulți millennials și Gen Z au trecut deja prin epuizare profesională în joburi full time care cereau mult, dar ofereau puțin. Au învățat că a împărți timpul între mai multe proiecte – chiar dacă poate părea mai solicitant – poate fi, paradoxal, mai sănătos psihic, pentru că îți oferă sens, diversitate și energie.
5. Accesibilitatea tehnologiei și a economiei digitale
Internetul a democratizat munca. Poți fi designer grafic în România, să ai clienți în Germania și să predai meditații online în Italia. Platformele digitale, aplicațiile de project management, plățile online – toate fac posibilă o carieră multifuncțională, globală, adaptată stilului de viață al fiecăruia.
În concluzie, polyworking nu este despre a munci „mai mult”, ci despre a munci altfel. E o formă de adaptare la un sistem instabil, dar și o formă de revendicare a propriei libertăți. Tinerii nu fug de muncă – dimpotrivă. Doar că, în loc să o închidă într-un birou, o multiplică, o personalizează, o transformă într-un puzzle al pasiunilor și competențelor lor. Și poate, într-o lume în care granițele dintre muncă și viață personală s-au topit, polyworking e modul în care această generație reînvață echilibrul în stilul propriu.
