free download 78 travel guides written by experts

Politologul Cristian Preda despre vot şi putere, intr-un volum-eveniment la Editura Polirom

Relaţia dintre vot şi putere este analizată de politologul Cristian Preda într-un nou volum, apărut la Editura Polirom (colecţia „Opus. Ştiinţe politice”): Rumânii fericiţi. Vot şi putere de la 1831 pînă în prezent. Aventura adeseori extremă a românilor cu ciclurile electorale, întrerupte brutal de dictatură, este descrisă de nu mai puţin de 101 alegeri.

„Dacă rumânii sînt fericiţi” rămîne o întrebare de maximă actualitate – deşi formulată la 1838, în „Actul de unire şi independenţă”, scris de Ion Câmpineanu –, iar reprezentarea obţinută prin vot nu stă întotdeauna la baza „izbăvirii norodului”.

Preda se opreşte cu mijloacele politologului asupra momentelor istorice: „normalizarea” votului, „domesticirea” autorităţii şi democratizarea. Numeroase reguli, fapte şi rezultate electorale sînt folosite pentru prima dată într-o cercetare despre politica românească modernă.

Autorul realizează o paralelă cît se poate de necesară între tensiunile dintre clasa politică şi Palatul Regal, pe de o parte, şi între clasa politică şi Palatul Cotroceni după 1989, pe de altă parte.

Realitatea postdecembristă a creionat un sistem în care partidele sînt mai influente decît Parlamentul, crede autorul, iar sistemul politic se bazează pe partide subordonate unei majorităţi create aproape exclusiv de preşedinte, care obţine prin vot „un premiu” astfel din partea cetăţenilor – cel de a ordona tabloul putere-opoziţie.

Preda precizează că, în legătură cu evoluţia regimului republican de la noi, unde discontinuitatea este cuvîntul de ordine, îşi „interzice” orice profeţie.

Într-un tablou discontinuu, un fir roşu pare a se contura totuşi: dominaţia imaginarului violent al alegerilor atît de secol 19, cît şi 21. Motiv pentru care Cristian Preda oferă publicului său o anexă cu „lirică electorală, sloganuri şi versificaţii satirice din campanie”:

„Partidul nostru este tare,/ Căci el se reazemă pe lei./ De ce să ne trudim atîta/ Cînd azi cu mia şi cu suta/ Mobilizezi pe derbedei” (Strofă dintr-o poezie semnată „Trosc” şi apărută în Naţiunea, anul I, nr. 15, 20 mai 1914.)

„Nimeni nu cunoaşte mai bine şi mai profund decît profesorul Cristian Preda aventurile spaţiului electoral românesc din ultimele aproape două sute de ani. Înarmat cu o redutabilă cultură comparativă, atent la detalii, dar şi la semnificaţiile de lungă durată ale diverselor momente istorice explorate, autorul ne oferă un fascinant şi indispensabil manual interpretativ al vieţii politice româneşti de la debutul modernităţii democratice şi pînă astăzi.” (Vladimir Tismăneanu)

Cristian Preda, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, a publicat după anii ’90 mai multe volume despre evoluţia gîndirii politice româneşti, dintre care amintim: Modernitatea politică şi românismul, 1998; Occiden­tul nostru, 1999; Staulul şi sirena. Dilemele unui marxist român, 2002; Contribuţii la istoria intelectuală a politicii româneşti, 2003); despre istoria liberalismului (Le libéralisme du désespoir. Tradition libérale et critique du totalitarisme dans les années 1938‑1960, 2000; Liberalismul, 2003; Mic dicţionar de gîndire politică liberală, 2004); despre sisteme electorale şi politica românească (Tranziţie, liberalism şi naţiune, 2001; România postcomunistă şi România interbelică, 2002; Partide şi alegeri în România postcomunistă, 2005; Regimul, partidele şi sistemul politic din România, 2008 – în colaborare cu Sorina Soare; Eseuri politice, 2009).

La Polirom a publicat în 2010 volumul Introducere în ştiinţa politică. A tradus, de asemenea, în română autori precum Benjamin Constant, François Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent.

Bucuresti, 01.11.2011

{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *