Asian Food Fest
Shadow

Pe urmele Inspectorului Gamache prin Parisul gastronomic și cultural din „Toți diavolii sunt aici” de Louise Penny

Creatoare a uneia dintre cele mai longevive și iubite serii de romane polițiste care-l are ca protagonist pe Inspectorul Gamache, scriitoarea canadiană Louise Penny a descoperit „rețeta” irezistibilă pentru cititori – un inspector-șef la Omucideri cu un șarm aparte, o intrigă ingenioasă, scriitură clasică, ce amintește de regina genului crime, Agatha Christie și încă un ingredient secret. Romanele care-l au ca personaj central pe Inspectorul Gamache reunesc o tematică variată și complexă. Nu sunt numai romane polițiste, ci și „despre dragoste, despre dorința de a-ți găsi locul, despre prietenie și comunitate”, după cum spune chiar autoarea într-un interviu acordat în exclusivitate Editurii Trei.

Tradusă în 31 de limbi, seria cuprinde până acum 16 romane, care pot fi citite în orice ordine. Patru dintre ele au fost deja publicate de Editura Trei, inclusiv Toți diavolii sunt aici, una dintre aparițiile recente. Bestseller New York Times, romanul aduce o noutate: protagonistul se reunește cu familia în Orașul Luminilor, un bun prilej pentru cititori să pornească pe urmele Inspectorului Gamache prin Parisul gastronomic și cultural.

Ce delicii culinare sunt servite în Parisul gastronomic al Inspectorului Gamache

Pain aux citrons și mille feuilles, madlene, pains aux raisins și clasicele clătite – romanul Toți diavolii sunt aici stârnește imaginația cititorilor și papilele gustative prin frecventele referiri la felurile de mâncare servite la Paris. Luptător tenace de partea adevărului, Inspectorul Gamache este și un gurmand, iar Parisul este capitala rafinamentului culinar.

Toti diavolii sunt aici

Astfel, urmărind cu sufletul la gură intriga cărții, cititorii cu siguranță vor zăbovi asupra descrierilor de mâncăruri care se află pe mesele personajelor: langustine în vase din porțelan fin, merluciu breton cu carne moale cu cartofi noi, sfeclă la grătar și sos delicat, somon afumat, fripturi uriașe, cartofi prăjiți cu sos béarnaise, homar cu sos de maioneză, tartelette au citron, budincă de orez cu sos de caramel sărat și nelipsitele croissante proaspete, de la mica boulangerie de lângă casă. Baghete calde puse pe tocătoare de lemn, brânzeturi fine de la fromagerie, farfurii pline cu minisandviciuri, ouă umplute, salată de pui, somon afumat și castraveți, alături de chifle englezești, prăjiturele pentru ceai, beurre sucré (unt dulce), smântână, gemuri și fructe proaspete sunt gustările de zi cu zi ale personajelor romanului.

Bistroul, restaurantul sau masa de acasă devin spații unde se fac și desfac intrigi, se studiază ipoteze de anchete, se desfășoară dramele de familie. Chiar dacă atmosfera devine tensionată, eroii romanului lui Louise Penny pun pe masă măcar o omletă cu verdețuri, un hamburger, pui la cuptor și plăcintă cu pește, brânză, zmeură și pere, bere pregătită în casă, felii groase de pain au citron și boluri cu unt bătut sau măsline.

„Când scriu, am teancuri de cărți de poezie și teancuri de cărți de bucate. Și când vine momentul, în funcție de anotimp, și e vremea prânzului, iau cartea de bucate și o răsfoiesc, întrebându-mă de ce am chef, ce-or să mănânce”, a dezvăluit Louise Penny în interviul acordat Editurii Trei.

Pe urmele criminalilor, prin Parisul cultural al Inspectorului Gamache

„Quai des Orfèvres 36, s’il vous plaît”, spune Inspectorul Gamache suind grăbit într-un taxi. Pe urmele criminalilor, anchetând afaceri de miliarde ale unor imperii financiare construite cu sângele oamenilor nevinovați, detectivul de la Sûreté du Quebec străbate Parisul în lung și lat. Și, indiferent cât ar fi de grăbit, oferă câteva detalii prețioase despre fiecare loc în parte.

„Iadul este pustiu”. Stephen Horowitz, tatăl spiritual al Inspectorului Gamache rostește replica de debut a romanului Toți diavolii sunt aici în grădina de pe domeniul Muzeului Rodin din Paris. „Burghezii din Calais”, grupul statuar al lui Rodin care se află acolo, deschide romanul introducând tema sacrificiului, regăsită și la final. Pe urmele celor care au atentat la viața nașului său, Gamache ajunge în Place de la Concorde, la Fontaine des Mers care joacă un rol însemnat în roman, aleargă grăbit dinspre Champs Élysées către Grădina Tuileries și, trecând Pont d’Arcole, vizitează victima la spitalul Hôtel Dieu. Podul peste Sena, Pont d’Arcole, și-a primit numele după o mare victorie a lui Napoleon împotriva austriecilor, aflăm dintr-o istorioară pe care scriitoarea canadiană o redă romanul înțesat, de altfel cu astfel de interludii.

Protagonistul își amintește cu plăcere de Jardin du Luxembourg, unde a cerut-o de soție pe Reine-Marie, deși inițial avea de gând să-i dezvăluie planurile matrimoniale în fața Porților Iadului, celebra lucrare a lui Rodin. De la legende străvechi ale cavalerilor templieri, la întâmplări din timpul Revoluției franceze sau mai recente, din cel de-al doilea război mondial, ancheta Inspectorului Gamache dezvăluie cititorilor istorii secrete ale Orașului Luminilor. Hôtel Lutetia are un rol-cheie în economia romanului, devenind o punte între trecut și prezent, un spațiu al misterelor revelate după mai bine de jumătate de secol.

Vechiul simbol al Parisului – un vas în mijlocul furtunii, care însă nu se scufundă niciodată – devine un simbol al rezilienței eroilor principali în fața adversității, dar induce cititorilor și speranța că, indiferent cât de amenințat va fi Orașul Luminilor de-a lungul istoriei, întunericul nu-l va cuprinde niciodată.

Leave a Reply

Your email address will not be published.