In perioada 15 ianuarie – 1 martie 2007 in centrul istoric Sibiu, respectiv Piata Mica, Piata Huet şi Piata Mare s-a desfaşurat o ancheta sociologica de tip recensamant in randul locuitorilor, agentilor economici şi institutiilor pe tema calitatii vietii din cartier, a gradului de implicare civica, a relatiilor de vecinatate intre aceştia. S-au identificat astfel problemele şi nevoile acestora şi s-au obtinut date detaliate despre cei ce locuiesc in zona cercetata.
Ancheta a fost realizata de catre Observatorul Urban Sibiu in cadrul proiectelor „ABC-ul politicilor urbane – Impreuna pentru un oraş mai bun”, finantat de CEE Trust si „Mieux Habiter”. Observatorul Urban Sibiu este gestionat de Asociatia pentru Tranzitie Urbana – ATU si Villes en Transition, Franta.
Au fost chestionate 86 persoane din cele 3 Piete ce reprezinta 68% din gospodariile zonei, numarul total al acestora fiind de 127 gospodarii. Tinand cont de cuantificarea efectiva a populatiei totale cu ocazia anchetei din cele 3 Piete a rezultat un numar total de 281 locuitori. Numarul total al persoanelor in gospodariile anchetate este de 224 persoane, media de varsta a acestora fiind de 43 ani.
Au fost chestionate 50 firme, ele reprezinta 72% din numarul total de 69 firme ce işi au sediul in cele 3 piete centrale.
Au fost identificate 14 institutii, dintre care 3 au fost chestionate. Doua institutii nu au putut fi chestionate. Primaria Municipiului Sibiu nu a facut obiectul acestui chestionar.
Principalele concluzii privind locuitorii din centrul istoric Sibiu
Distributia subiectilor declarati in gospodarie pe varste se prezinta astfel: 13% tineri cu varsta cuprinsa intre 0-14 ani, 60% intre 15-60 ani şi 27% persoane peste 60 ani. Numarul total de persoane declarate de catre cei intervievati este de 224. Populatia centrului istoric Sibiu este considerata imbatranita, numarul varstnicilor fiind de 2 ori mai mare decat cel al tinerilor. Dintre persoanele cu varsta peste 60 ani (un numar de 60), 28% o reprezinta persoanele peste 80 ani, restul, 72% fiind persoane intre 60 şi 80 ani. O clasificare detaliata pe grupa tinerilor extinsa pe intervalul 0-19 ani, arata ca aici locuiesc 12 copii (0-6 ani), 17 copii intre 7-14 ani, 21 cu varsta intre 15-19 ani.
● 1/3 dintre persoane locuiesc singure. 74% dintre acestea au peste 60 ani.
Gradul de satisfactie/nesatisfactie privind conditiile de locuire in centrul vechi
Aspectele negative ale zonei sunt:
– situatia parcarilor reprezinta aspectul cel mai critic al zonei. Nici un respondent nu a apreciat situatia acestora ca fiind foarte buna. 86,7% dintre persoane considera problema parcarilor in zona istorica ”destul de proasta” şi “foarte proasta”;
– locurile de joaca nemultumesc mare parte dintre locuitori; astfel, mai mult de jumatate (51,2%) au declarat ca situatia este ”destul de proasta” şi ”foarte proasta”. Doar 4,7% din locuitori apreciaza ca situatia acestora este ”foarte buna”;
– spatiile verzi constituie de asemenea un aspect al zonei apreciat negativ: 79% considera situatia acestora ”destul de proasta” şi ”foarte proasta”.
Alte probleme afirmate de catre mai mult de 1/3 din respondenti sunt:
– poluarea fonica, aspect specific zonei centrale a oraşului;
– administrarea deficitara a utilitatilor
– depozitarea necorespunzatoare a gunoaielor
– interdictia de a renova, de a imbunatati conditiile din locuinta.
O asociatie de cartier este considerata necesara de aproape toti respondentii (92%). In ceea ce priveşte viata de cartier, locuitorii şi-au exprimat dorinta de a avea un centru de informare pentru cartier (46 din 86 respondenti).
Evenimentele preferate de catre locuitorii centrului istoric sunt cele culturale. In mai mica masura au fost frecventate evenimentele politice ce au avut loc in oraş.
Principalele concluzii privind agentii economici
Din cele 50 firme chestionate, o mare parte a acestora s-au stabilit dupa 1990, şi in special dupa 2001. Aceasta dinamica se datoreaza eliberarii unor spatii, clarificarii regimului proprietatii unor cladiri, plecarii, respectiv stabilirii unor firme datorita creşterii chiriilor in zona.
Doar 20% dintre firme sunt proprietare a spatiilor unde işi desfaşoara activitatea iar 56% stau in spatii inchiriate de la particular.
Serviciile reprezinta sectorul preponderent al agentilor economici din cele 3 piete. Alimentatia publica şi comertul sunt domeniile de activitate pentru 46% din firme; o pondere insemnata avand-o şi firmele de turism (10%). Sunt prezente organizatii şi firme din domeniile sanatate, finante, cultura, IT, proiectare, imobiliar etc.
Gradul de satisfactie/nesatisfactie privind conditiile de desfaşurare a activitatii economice in centrul vechi
● Situatia locurilor de parcare este considerata critica de cele mai multe firme: astfel, 80% considera situatia destul de proasta şi foarte proasta.
● In ceea ce priveşte serviciile publice de colectare a gunoiului, situatia este considerata astfel: pentru 16% din firme situatia este foarte buna, pentru cele mai multe, 54% situatia este destul de buna. Restul, 30% cred ca colectarea gunoiului este destul de proasta (20%) şi foarte proasta (10%).
● Printre alte probleme identificate in zona se enumera: “depozitarea necorespunzatoare a gunoaielor” de catre 40% din respondenti, “interdictia de a renova imobilul” de catre 28% din agentii economici. 16% din cei chestionati au afirmat ca exista probleme cu locatarii vecini şi 12% din firme au conflicte cu administratia locala.
● 64% dintre firmele chestionate considera necesara şi foarte necesara existenta unei asociatii a intreprinzatorilor.
Metodologia de lucru
Ancheta de opinie a fost realizata pe baza unor chestionare concepute distinct pentru locuitori, institutii şi agenti economici, plecand de la obiectivele pe care aceasta cercetare şi le-a propus, şi anume:
– cunoaşterea locuitorilor zonei din punct de vedere a nivelului educational, a istoriei locuirii acestora, a gradului de implicare civica şi a dorintei de asociere;
– evaluarea gradului de necesitate perceput de locuitori, institutii şi firme de constituire a unei asociatii (de cartier sau a intreprinzatorilor)
– evaluarea calitatii locuirii din perspectiva satisfactiei locuitorilor centrului istoric Sibiu fata de caracteristicile zonelor in care locuiesc;
– cunoaşterea relatiilor de vecinatate intre cei ce locuiesc sau muncesc in centrul istoric Sibiu: locuitori, agenti economici şi institutii publice;
– identificarea perceptiei populatiei asupra centrului istoric Sibiu.
{mosloadposition user10}
