Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

Meniul nostru zilnic, responsabil de efectul de sera

Consumam mult mai multa carne (procesata in diferite feluri) decat este acceptabil din punct de vedere nutritional. Acest lucru ne pericliteaza nu doar sanatatea, ci are si un impact negativ asupra mediului. Cei mai multi oameni habar nu au ca acest consum masiv de carne produce mai mult CO2 deacat automobilele, avioanele si tot transportul public la un loc.

Vier pfoten considera ca in ciuda numeroaselor dezbateri publice despre schimbarile climatice si masurile ce pot fi luate impotriva acestui proces, probleme  cum ar fi consumul de produse din animale cum ar fi carnea, laptele si ouale nu sunt luate in considerare. Exista persoane care considera ca tocmai carnea ar putea fi pericolul numarul unu in ceea ce priveste schimbarea climei. Un sondaj de opinie spontan efectuat la inceputul lui Noiembrie 2009 pe strada Mariahilfer din Vienna a confirmat acest fapt.

Dilema Internationala

La summitul pe tema climei din Copenhaga de pe 7 decembrie 2009, reprezentantii alesi ai mai multor tari vor delibera asupra alegerii unei strategii ce trebuie adoptata pentru a contracara schimbarile climaterice cu care ne confruntam in ultimii ani. Pana acum, dezbaterea publica este dominata mai ales de ingrijorarare in ceea ce priveste traficul si nevoia omenirii de energie termala si electricitate. Ce trebuie insa retinut este ca acesti factori influenteaza schimbarea climei mult mai putin decat o face meniul nostru zilnic.

Studiile publicate in 2009 de Netherlands Environmental Assessment Agency ne arata ca schimbarile climatice ne vor costa  40.000.000.000.000 USD pana in anul 2050. Aproximativ 80% din aceasta suma nu ar fi generate daca noi am manca mai putine produse de genul carne, oua si lapte. Pentru a intelege mai bine acest numar astronomic trebuie explicat ca acei bani pierduti sunt echivalentul a cate unei case pentru fiecare om din Europa, Rusia, Australia si Canada.

Pentru a rezolva problemele mentionate mai sus, trebuie facute investitii de proportii in noi tehnologii. Vier pfoten trage déjà un semnal de alarma: nici o tara nu doreste sa cheltuiasca mai mult decat celelalte pentru adoptarea unor masuri in ceea ce priveste modificarile climatice. Tarile in curs de dezvoltare sustin ca in comparatie cu tarile bogate lor le lipsesc banii necesari pentru astfel de masuri. Tarile bogate raspund ca distrugerile cele mai mari in ceea ce priveste mediul sunt facute de terile in curs de dezvoltare, de aceea fiind nevoie ca tocmai aceste tari sa implementeze masurile cele mai drastic.

Este insa aberant sa nu luam in considerare cauza principala care duce la schimbarile climatice: propriul consum de carne.  Acesta este pe de o parte responsabil in mare masura de emisiile de gaze care cauzeaza efectul de sera, dar pe de alta parte poate, daca ar fi redus, ar contracara schimbarea climei fara nici un fel de investitie in noi tehnologii scumpe.

Calitatea produselor

Reducerea consumului de carne ar genera economii majore: in acest moment, pretul produselor obtinute de la animale (carne, lapte) este in mare parte sustinut de bani din taxe. Fermierii de vite sunt platiti cu un prêt minim pentru ceea ce produc, prêt ce nu poate fi atins pe piata libera. In concluzie, fiecare litru de lapte ne costa bani (din taxele pe care le platim), chiar daca nu-l cumparam.

Din cauza lipsei unui sistematic control al calitatii si a unui system de marcare corespunzator,  produse ieftine de calitate indoielnica sunt in competitive directa cu produsele de calitate superioara. Consumul de carne, lapte si oua este destul de ridicat in Europa.

Conditii “prietenoase” de detinere a animalelor trebuie sa fie clar specificate, astfel incat consumatorii sa recunoasca diferite standard de calitate atunci cand achizitioneaza un produs. Din moment ce conditille mai bune de detinere a animalelor implica si un mai mare volum de munca, ar fi create locuri de munca suplimentare in agricultura.

Produsele din animale, care sunt oricum consummate in cantitati mult prea mai, ar deveni mai scumpe, insa mai bune. Fructele, legumele si cerealele vor devein din nou atractive din punct de vedere al pretului. Astfel, va fi mai usor pentru noi sa mancam sanatos, rezultand un numar mult mai mic de oameni bolnavi. Un numar mai mic de oameni bolnavi vor putea fi tratati mult mai bine, cu aceleasi fonduri cheltuite acum pentru un numar foarte mare de bolnavi.

Astfel, nu numai ca am proteja mediul inconjurator, dar ne-am salva bugetul si s-ar crea noi locuri de munca. Nenumarate animale ar fi salvate de la moarte.

Faptele

Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) a publicat in noiembrie 2006 un studiu referitor la cei mai importanti factori ce determina emisiile de gaze ce cauzeaza efectul de sera. In cadrul studiului, consumul de carne este clasificat ca detinand 18% din proportia factorilor care cauzeaza efectul de sera.
FAO  ignora insa suprafetele de padure pierdute in favoarea cultivarii de plante care sa sustina nevoile nutritionale ale animalelor. 70% din padurile defrisate sunt folositi in acest scop.

Worls Watch Institute a publicat un studiu in noiembrie 2009, pentru a integra in el si factori ce au fost omisi de studiul FAO: produsele animaliere sunt responsabile de 51% din schimbarile climaterice determinate de om. Consumul redus de carne este, deci, metoda cea mai eficienta pentru salvarea mediului inconjurator!

Bucuresti, 04.12.2009

{mosloadposition user9} {mosloadposition user10}

By Violeta-Loredana Pascal

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.