Comisia Europeană dă României un ultim avertisment în privinţa unui caz de încălcare a legislaţiei UE în domeniul evaluărilor impactului de mediu. În 2007, în România s-a construit o fabrică de formaldehidă fără autorizaţie şi înainte de realizarea unei evaluări a impactului de mediu.Iniţial, autorităţile române au emis o decizie de demolare a fabricii, însă ulterior o judecătorie locală a anulat această decizie.Comisiei nu i s-a adus la cunoştinţă aplicarea niciunei sancţiuni asupra operatorului economic.Dacă nu se iau măsuri corespunzătoare în urma celui de-al doilea avertisment, România ar putea fi adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie.
Comisarul European pentru Mediu, Janez Potočnik, a declarat:„Simpla existenţă a legislaţiei nu este niciodată suficientă:ea trebuie să se aplice şi în practică.România trebuie să se asigure că în astfel de cazuri se realizează evaluările impactului de mediu şi că orice hotărâri ulterioare sunt respectate.”
60 000 de tone de formaldehidă
Comisia transmite României un ultim avertisment legat de faptul că a permis construcţia unei instalaţii industriale de proporţii înainte de realizarea evaluării corespunzătoare a impactului de mediu.
Plângerea priveşte construcţia ilegală a unei instalaţii care ar urma să fabrice 60 000 de tone de formaldehidă pe an.Decizia iniţială de demolare a fost anulată ulterior în instanţă.Nu au fost luate măsuri corespunzătoare de sancţionare a operatorului şi nici de asigurare a aplicării practice a legislaţiei UE.România a încălcat mai multe texte de referinţă ale legislaţiei de mediu a UE, inclusiv Directiva privind impactul asupra mediului[1] şi Directiva Seveso[2], al cărei scop este prevenirea pericolelor de producere a unor accidente majore care implică substanţe chimice periculoase.Primul avertisment scris a fost trimis în octombrie 2009 şi România şi-a prezentat observaţiile în noiembrie.
1Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (JO L 175, 5.7.1985, p. 40-48).
2Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (JO L 10, 14.1.1997, p. 13-33).
Deoarece în răspunsul său România nu a reuşit să elimine îndoielile cu privire la încălcarea legislaţiei în materie, Comisia consideră că acesta este nesatisfăcător şi lansează un al doilea avertisment care reprezintă totodată ultimul demers înainte de sesizarea Curţii Europene de Justiţie.
Comisia deţine competenţa de a acţiona în justiţie un stat membru care nu îşi respectă obligaţiile ce îi revin în temeiul legislaţiei comunitare, în conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Procedura de încălcare (infringement) debutează cu un prim avertisment scris („Scrisoarea de somare”) adresat statului membru vizat, care trebuie să îşi prezinte observaţiile în termen de două luni.
În cazul în care Comisia nu este mulţumită de răspunsul primit, această primă scrisoare poate fi urmată de avertismentul scris final („Aviz motivat”), prin care se clarifică elementele constitutive ale încălcării şi i se solicită statului membru să se conformeze într-un termen delimitat, de obicei de două luni.
Dacă nu se iau măsuri nici în urma avertismentului final scris, Curtea de Justiţie poate fi sesizată în acest sens.Dacă hotărârea Curţii nu este favorabilă statului membru, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a o respecta.
Dacă, în ciuda hotărârii Curţii, statul membru tot nu ia măsuri, se iniţiază o a doua rundă de proceduri în temeiul articolului 260 din tratat, de această dată cu un singur avertisment prealabil scris.În urma celei de-a doua runde se pot impune sancţiuni financiare statului membru respectiv.
{mosloadposition user9} {mosloadposition user10}
