„Martori ai istoriei”, teatru radiofonic serial de Puşa Roth, este un proiect special al Societăţii Române de Radiodifuziune, dedicat împlinirii a 22 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Cele cinci episoade, în regia artistică a lui Vasile Manta, vor fi difuzate în zilele de 15, 16, 19, 20, 21 decembrie, de la ora 23.00, la Radio România Actualităţi.
„Am ales cinci subiecte, spune autoarea, cinci momente care mi s-au părut că pot suporta povara ficţiunii, mai ales că există destul de multe semne de întrebare asupra unor evenimente petrecute acum 22 de ani. Pentru acest serial am folosit documente care au fost făcute publice, dar şi declaraţii şi documente care nu au apărut nicăieri până acum.” Într-un limbaj teatral adecvat, expresiv, refăcând atmosfera tensionată, dramatică a acelor zile, elementele de ficţiune potenţează reconstituirea documentară a unor momente ale Revoluţiei din decembrie. O parte dintre personajele cu nume fictive din „Martori ai istoriei” au identitate reală: „Mulţi dintre interlocutorii mei nu au dorit să apară cu numele reale, de aceea, evident, numele personajelor sunt fictive. Sigur, nu este un lucru obişnuit să ceri unor oameni, mulţi dintre ei greu încercaţi de evenimentele din decembrie ’89, să devină personaje într-o piesă de teatru radiofonic. Nu poţi accepta uşor să devii martorul propriei tale suferinţe! Cred că doar promisiunea fermă a păstrării anonimatului i-a determinat să vorbească.”
Primul episod, „Cimitirul uitat”, este dedicat Timişoarei, mai exact victimelor ale căror trupuri au dispărut. În al doilea, „Ucişi în noapte”, Puşa Roth are ca punct de plecare declaraţia unui revoluţionar prezent în stradă în noaptea de 21 decembrie 1989, la Bucureşti. „Istoria – spune Ion Ştefan – trece peste ziua de 21 decembrie foarte uşor, ca peste orice altă zi de iarnă, înainte de Crăciun, uşor însorită. A fost un miting, a fost o represiune, au fost şi ceva morţi şi răniţi şi după aceea noi am erupt către izbăvire şi fericire. Ziua de 21, din punctul meu de vedere, marchează unul din cele mai mari masacre, pentru că, de-a lungul a mai puţin de douăzeci şi patru de ore, au fost omorâţi 50 de oameni, 598 au fost răniţi prin împuşcare, înjunghiere şi împunşi de baionete, peste 1000 arestaţi.” În scenariul Puşei Roth, declaraţia dată de Ion Ştefan în faţa procurorului, în anii ’90, reface atmosfera din după-amiaza şi noaptea de 21 decembrie 1989, cu baricada de la Intercontinental dar şi cu un episod mai puţin cunoscut: „baricada mică” din faţa Magazinului Cocor.
„Sibiu mon amour”, episodul al treilea, este dedicat celor 800 de oameni deţinuţi în bazinul de înot de la Sibiu, pentru că au fost consideraţi în mod absurd terorişti. Coşmarul trăit în acele zile a lăsat urme adânci în viaţa acestor oameni. „Treptele puterii” este povestea unui fost ofiţer prezent în primele zile ale Revoluţiei la datorie, în sediul fostului Comitet Central, unde a fost învinuit de terorism şi arestat. În după-amiaza fierbinte a zilei de 22 decembrie, după plecarea cu elicopterul a cuplului Ceauşescu, în sediul C. C., „rând pe rând a venit un grup care a fost înlocuit de un altul ş.a.m.d. Pentru că trebuiau să existe vinovaţi, nu spunem că nu au fost şi vinovaţi, oameni care şi-au făcut datoria au ajuns să fie învinuiţi pentru acte de terorism sau diversiune. Dacă vorbim de terorism, nici acum, după 22 de ani de la Revoluţie, acest subiect nu a fost elucidat pentru marele public.”
Episodul al cincilea, „Ultimul zbor”, are ca subiect evenimentele de la Aeroportul Otopeni, din dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989, când au fost ucişi 48 de elevi de la şcoala de subofiţeri de la Câmpina. „Supravieţuitor al măcelului de la Aeroport, Max, nume fictiv, s-a retras din Armată şi încearcă de 22 de ani să uite acest episod. Dar cum să uite când nici acum nu are o explicaţie plauzibilă? După 22 de ani a avut puterea să povestească…”
Rememorarea, retrăirea momentelor cumplite devin procedeu de construcţie în cele cinci acte teatrale ale Puşei Roth. Copleşitoare prin tensiune şi emoţie dramatică, această reconstituire impresionează totodată prin autenticitate. Regizorul Vasile Manta, care a realizat şi coloana sonoră, a alcătuit o distribuţie excelentă, cu o varietate de voci, conferind textului ritmul şi atmosfera potrivite, urmând creator elementele de construcţie şi reliefând detaliile pentru a asigura autenticitatea necesară. Ai într-adevăr impresia că te afli, prin intermediul scenei imaginare a teatrului radiofonic, în locurile în care s-a scris această istorie de foc şi sânge.
Actorii au retrăit momentele teribile ale evenimentelor din decembrie ’89. Veţi asculta remarcabile interpretări ale personajelor imaginate de Puşa Roth: Mihai Constantin în rolul Colonelului Nicu Stan („Treptele puterii”), Dan Aştilean (Ion Ştefan), nuanţând expresiv lunga declaraţie-rememorare („Ucişi în noapte”), Mihai Dinvale şi Eusebiu Ştefănescu în rolurile celor doi muncitori de la Sibiu, András Demeter, construind cu un registru dramatic foarte bogat şi plastic personajul Maximilian („Ultimul zbor”), Ruxandra Sireteanu în rolul mamei care şi-a pierdut fiul („Cimitirul uitat” şi „Ultimul zbor”), Dan Condurache, cu expresia cinică adecvată în rolul colonelului care ordonă calvarul celor 800 de oameni la Sibiu. Rolurile episodice, multe, din acest serial au la rândul lor un relief aparte, ca şi scenele în care apare mulţimea de revoluţionari, realizate prin mixarea înregistrărilor din studio cu cele selectate din benzile de la Revoluţie, păstrate în Fonoteca Radioului. Cu sprijinul prof. univ. Mihai Mălaimare, care ne-a pus la dispoziţie cu generozitate grupa sa de studenţi de la Universitatea „Spiru Haret”, am putut realiza convingător aceste scene dificile.
În distribuţie: Mihai Constantin, Dan Aştilean, Mihai Dinvale, Gelu Niţu, Mircea Constantinescu, Mihai Mălaimare, András Demeter, Ruxandra Sireteanu, Ştefan Velniciuc, Mihai Niculescu, Dan Condurache, Eusebiu Ştefănescu, George Grigore, Orodel Olaru, Şerban Gomoi, Gavril Pătru, Ionuţ Kivu, Marius Călugăriţa, Anca Sigartău, Daniela Ioniţă, Virginia Rogin, Gabriela Baciu, Ana Maria Dinculescu, Sorin Dinculescu, Rareş Zimbran. Au participat studenţii anului al II-lea Actorie, Facultatea de Arte a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, prof. univ. Mihai Mălaimare: Mihaela Albu, Ştefania Elvira Antonescu, Alexandra Laura Maria Borodan, Ema Alexandra Done, Alexandru Marian Floroiu, Sebastian Ghiţă, Mihai Hurduc, Ana Maria Iordache, Andreea Irina Iosif, Antonio Tadeus Mincă, Narcisa Mitran, Liana Pecican, Georgiana Elena Vraţiu. Documentare: Gheorghe Ivaşcu. Regia de montaj: Mirela Anton, Bogdan Golovei, Dana Lupu, Robert Vasiliţă, Radu Verdeş. Regia de studio: Janina Dicu. Redactor şi producător: Costin Tuchilă. Coloana sonoră şi regia artistică: Vasile Manta.
