Alina Pavelescu
Editura Corint
Anii trec şi uitarea se aşterne adesea peste amintirea celor ce au fost. Rămân însă mărturie diverse arhive, jurnale, scrisori, iar prin intermediul acestora se poate, uneori, oferi o altă imagine despre o anumită persoană. Numeroase materiale strânse într-un volum, fac ca persoana despre care se vorbeşte să fie, încă o dată, în centrul atenţiei, iar tinerii să afle mai multe despre acel om, despre vremuri şi momente istorice importante.
La Editura Corint a apărut recent o carte dedicată Marthei Bibescu. Scrisă de o persoană care i-a fost rudă apropiată şi care, de altfel, este arhivist şi istoric, cu specializare în istoria contemporană – Alina Pavelescu -, lucrarea conţine ocorespondenţa Marthei Bibescu şi dosarul ei de la CNSAS. Cartea se constituie însă într-un tablou mai amplu, înfăţişând numeroase aspecte importante din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Martha Bibescu „se detaşează (…) mai ales graţie voinţei sale extraordinare de a spera, de a acţiona, de a încerca până în ultimul moment, utilizând toate mijloacele pe care, în cvasiexilul ei princiar de la Posada sau Mogoşoaia, le mai putea avea la dispoziţie pentru a putea schimba cursul unei istorii scăpate de sub control.” (p. 12)
„Prin intermediul unor documente inedite până acum, cititorul acestei cărţi va descoperi o personalitate fascinantă, de o complexitate cu totul excepţională: o intelectuală, o cerebrală dar, în acelaşi timp, o fiinţă de o sensibilitate rară, care iubea frumosul (…), o seducătoare care, cel mai adesea involuntar, era capabilă să stârneascp pasiuni înflăcărate, ca aceea care îl mistuia pe diplomatul italian Francesco Lequio. Avea voinţă şi curaj, ştia la fel de bine ce voia şi cum să realizeze cele dorite (de pildă, restaurarea Mogoşoaiei). Nu se interesa numai în mod pasiv de politică: prin numeroasele ei cunoştinţe, a încercat cu perseverenţă să favorizeze ieşirea României din alianţa cu Germania lui Hitler, ceea ce mai multe dintre documentele care urmează dovedesc u prisosinţă. Era un adevărat cetăţean al lumii” (p.9)
Iată aşadar cum un volum devine prilej de descoperire, de cunoaştere, de familiarizare cu o persoană care va rămâne menţionată în manuale de istorie. Precizările autoarei cu privire la notele informative CNSAS sunt şi ele deosebit de interesante şi ajută la înţelegerea mai bună a documentelor.
Iată doar două fragmente din documentele CNSAS:
„Cu acest prilej, Martha Bibescu a declarat că este dispusă să cheltuiască averea sa întreagă pentru cauza Franţei „libere” şi a donat pentru început suma de 2 milioane lei pentru fondul de rezistenţă al acţiunei.
Informaţie serioasă.” (p. 51)
„În altă ordine de idei: Martha Bibescu spune că la bombardarea Sofiei a constatat şi ea că cel mai bun adăpost rămâne tot tranşeea, în care ea a stat ore întregi şi în care a scăpat cu viaţă.” (p. 61)
