Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

Mare atenție la panica globală!

Steen Jakobsen, economist șef și CIO la Saxo Bank

de Steen Jakobsen, economist șef și CIO Saxo Bank

Cel mai păgubos decembrie pentru piețele globale de acțiuni din ultima generație a setat un prag de risc pe care politicienii încearcă să-l corecteze. Tot ei se străduiesc acum să revină la tonul din 2018 pe care au încercat ei înșiși să-l elimine. Ceea ce mă face să cred că o panică politică ar putea duce piețele spre un nou record negativ în primul trimestru din 2019.

Pe măsură ce înaintăm în 2019, Europa reintră în recesiune, în pofida unei politici BCE de dobândă negativă. (…)

Cel mai important lucru e volumul masei monetare. Până și marile bănci centrale au deschis robinetele la maximum, dar efectul în economie se va simți abia spre trimestrul al III-lea 2019.(…)

Am călătorit foarte mult în ultima parte a lui 2018 și sunt convins că lumea e la un trimestru, poate două, distanță de o panică politică generalizată, ale cărei semne s-au arătat deja în primele zile din 2019. Cum va arăta lumea? Politicienii recurg la tot arsenalul lor pentru a salva economia de la scufundare și fac aceleași greșeli, la exact șase luni după ce aceiași politicieni au spus că în sfârșit criza s-a terminat.

Steen Jakobsen
Steen Jakobsen

Pe măsură ce înaintăm în 2019, Europa reintră în recesiune, în pofida unei politici BCE de dobândă negativă, iar Germania și brandurile ei par acum mai riscante decât Italia cu tot guvernul ei populist. Australia e în haos – politic și economic – iar Comisia Regală a cerut băncilor să-și înăsprească standardele de creditare, într-o economie care se bazează pe imobiliare în proporție de 50%.

Dificultățile de pe piața de creditare americană au intrat într-un crescendo chiar de la începutul lui 2019, când titlurile Barclay înregistrau un spread cu 500 de puncte de bază mai mare decât cele ale Trezoreriei Americane. Acest lucru, coroborat cu o piața bearish de acțiuni, l-a determinat pe șeful Rezervei Federale a SUA, Jerome Powell, să apese serios pe frână, la mai puțin de două săptămâni după un ”show” în care Powell s-a arătat foarte îndrăzneț. Dar iată că banii corporațiilor-gigant americane nu se mai întorc în țară, iar posesorii de asseturi riscante nu au reușit să vândă datoriile.

China așteaptă, încă, o decizie legată de următoarea etapă de stimulare fiscală – reduceri de taxe, subvenționarea împrumuturilor, o monedă mai puternică – și se întreabă care va fi strategia pentru aniversarea centenarului, în 2049, mai ales acum, că planul pentru 2025 a fost extins până în 2035.

Marea Britanie, între timp, a trecut prin cel mai mare moment de contracție a creditării, lăsând asseturile britanice foarte expuse la risc în prima jumătate a lui 2019.

Vectorii cei mai importanți ai chestiunilor identificate mai sus vor fi cei Patru Călăreți de care am mai discutat acum ceva timp, care au pus presiune pe piețe și au știrbit creșterea economică:
• Creșterea prețului banilor din cauza politicii constrictive a Fed și a contagiunii către spreaduri mai mari • Scăderea volumui de masă monetară din motivul de mai sus, dar și a unor măsuri de reducere a investițiilor făcute de Banca Japoniei și BCE
• Reversia globalizării: China și SUA sunt în plină dispută economică
• Creșterea prețului petrolului chiar înainte de declinul economic, proces amplificat de evoluția USD.

De la începutul crizei financiare, ciclul de business a fost întrerupt și înlocuit cu ciclul de creditare. Credite, credite și mai multe credite au sufocat productivitatea și umflat prețurile asseturilor, în timp ce nu au contribuit cu mare lucru la economia reală, generând cea mai mare perioadă de discrepanțe sociale. Prețul greșit al banilor și creditelor au generat plasamente eronate de capital și au menținut în viață acești ”zombi” datornici și neproductivi pentru prera mult timp.

Atmosfera în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia e cea mai proastă din câte am văzut – inclusiv imediat înainte de criza din 2008. Există, totuși, un sentiment al urgenței, iar clasicul răspuns ”se putea și mai rău” e înlocuit acum cu întrebări legate de ce e de făcut și cât de rele sau nocive pot fi populismul și războiul comercial. O simplă radiografie ne arată că lucrurile stau rău și va fi și mai rău dacă nu facem ceva. Privind în viitor, ce ar putea schimba această dinamică?

Prețul banilor e ușor de corectat: piața a înglobat anticipat înăsprirea de politici a Fed și întreaga curbă de profit a asseturilor americane a luat-o în jos. Asta e important, pentru că Fed controlează prețul global al banilor. Asta nu prea ne oferă altceva decât un pic de confort psihologic, pentru că prețul banilor e cel mai puțin important dintre cei Patru Călăreți.

Cel mai important factor e masa monetară și, deși toate băncile centrale mari și-au deschis robinetele la maximum, efectul în economie se va simți abia spre trimestrul al III-lea 2019. Așadar, transmiterea impulsului de creditare către economie ia cel puțin 9 luni și depinde, de cele mai multe ori, de nivelul datoriilor țării respective. Acum, Rezerva Federală va fi nevoită să recurgă la noi investiții în achiziții pentru a crește volumul de masă monetară.

Un punct mai… luminos al anului e că dolarul a scăzut până la nivelurile din Q4 2017, dar rămâne foarte volatil. Va mai trece ceva timp, totuși, până când stimulentele fiscale se vor simți în piața reală, mai ales în piețele emergente, unde monedele au atins cel mai mare preț din ultimii 4 ani. Energia ar putea rămâne la un preț scăzut, dar atât membrele OPEC și cele din afara organizației vor încerca să mențină pragul de $50/baril pentru petrolul Brent.

Economia globală suferă, piețele sunt zdruncinate după un 2018 groaznic, iar China va face tot ce poate pentru a rămâne stabilă. E o adevărată vânătoare de soluții și e foarte probabil să apară una foarte curând. În opinia noastră, credem că acest lucru se va produce înainte de Anul Nou Chinezesc, la 5 februarie, mai ales că trebuie să ne gândim și la disputa comercială sino-americană. Cel mai probabil, după Anul Nou Chinezesc vom vedea un sprijin consistent pentru economia chineză – e nevoie de el și va veni. În orice caz, să fim atenți la panică: mediul politic este mai degrabă reactiv decât predictibil, iar reacția poate veni prea târziu. Asta înseamnă că primul trimestru 2019 este cel mai riscant: e perioada în care vom înregistra ”josul” din ciclul economic și din valoarea asseturilor.

Acestea fiind spuse, începutul lui 2019 poate marca startul unui ciclu sau începutul unei noi perioade de intervenții. Cel mai probabil, 2020 va fi anul adevăratelor schimbări. Asta s-ar potrivi și schimbărilor politice, dar, din păcate, i-ar determina pe politicieni și bancheri să acționeze încă o dată împreună.

Bine ați venit, așadar, la Marea Finală a ”extinde-și-pretinde”, cel mai nociv experiment monetar din istorie.

By Liliana Kipper

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.