free download 78 travel guides written by experts

Lansarea raportului de cercetare privind nevoia de programe de tip “Scoala dupa Scoala”

“Reprezintă programul Şcoală după Şcoală un model de abordare integrată ce răspunde nevoilor copilului şcolar în conformitate cu recomandările Comisiei Europene?”. Aceasta este întrebarea pe care o lansăm la dezbaterea cu ocazia prezentării „Raportului de cercetare privind nevoia de programe de tip Şcoală după Şcoală”.

Astăzi marţi 18 februarie 2014, Fundaţia World Vision România a lansat „Raportul de cercetare privind nevoia de programe de tip Şcoală după Şcoală” printr-o conferinţă desfăşurată între orele 10.00 – 13.00 la Palatul Parlamentului României, sala de expoziţii “Constantin Brâncuşi”.

Raportul prezintă punctul de vedere al părinţilor cu privire la calitatea și accesibilitatea programului Şcoală după Şcoală în 11 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Vaslui şi Vâlcea. Totodată, cercetarea scoate în evidenţă unele aspecte pentru care trebuie găsite soluţii privind garantarea accesului la acest serviciu şi implicit asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi copiii.

La eveniment ne-am propus să analizăm care au fost rezultatele, elementele de succes şi ce ar mai fi necesar pentru a garanta accesul tuturor copiilor.

Abordarea integrată a programelor pentru copii este un punct important în recomandările Comisiei Europene privind combaterea sărăciei şi excluziunii sociale a copiilor şi promovarea bunăstării lor ("Preventing and tackling child poverty and social exclusion and promoting children’s well-being"). Întrebarea pe care o lansăm în dezbatere este “Reprezintă programul Şcoală după Şcoală un model de abordare integrată ce răspunde nevoilor copilului şcolar în conformitate cu recomandările Comisiei Europene?”.

"Programul Şcoală după Şcoală poate să răspundă unor probleme majore de pe agenda publică a ultimilor ani: absenteismul scolar, părăsirea timpurie a şcolii, procentele tot mai mici de promovabilitate la examenele naţionale. Este o oportunitate de a aduce serviciile educaţionale şi sociale în jurul copilului, pentru a răspunde nevoilor individuale şi pentru a asigura accesul egal la educaţie şi integrare socială. Credem ca includerea acestui program în Legea Educaţiei Naţionale dar şi serviciile infiinţate până în acest moment sunt paşi importanţi în acest sens. Dezbaterea pe care ne-o dorim este legată de garantarea accesului copiilor la acest tip de servicii şi de asumarea politică a acestui program. Sperăm ca rezultatele studiului să convinga decidenţii politici de necesitatea prioritizării investiţiei în copii folosind inclusiv Fondurile Europene care vor fi disponibile începând cu acest a." declară Daniela Buzducea, Director de Advocacy World Vision Romania.

Date din studiu:

Gradul de accesarea al programelor de tip Şcoală după Şcoală
* Mai puţin de un sfert dintre copii au frecventat un serviciu public sau privat ŞDŞ in 2012-2013
* 5,6 % dintre părinţi au afirmat ca au accesat pentru copii servicii private de tip SDS;
· 72,8 % din părinţi şi-ar dori să îşi înscrie copilul într-un program ŞDŞ contra unei contribuţii fie şi minime. Cei mai dispuşi să plăteasca sunt cei din mediul urban (52,2%). În prezent locurile disponibile ar acoperi doar 41,5% din nevoi, respectiv 28,2% în servicii publice și 13,3 % în servicii private;

Principalele motive pentru care copiii nu merg la ŞDŞ ?
· 37% din părinţi afirmă că primul motiv este lipsa serviciilor din comunitatea unde învaţă copilul, pur şi simplu acestea nu există;
· 15,2% din părinţi afirma că bunicii supraveghează nepoţii
· 11,7% din părinţi consideră costul prea mare pentru programul SDS; 81,1% dintre serviciile ȘDȘ actuale funcţionează în regim de serviciu plătit. Costurile în unele cazuri pentru un serviciu privat sunt prohibitive şi generează surse de inegalitate între copii;

Cât s-ar plăti pentru programul SDS?

Din cei 72,8 % părinţi care ar fi dispusi să aloce o suma de bani pentru program, 37,9% ar aloca sub 100 lei lunar/per copil iar 25,9 % ar aloca între 100 -200 lei lunar/per copil. Sumele pe care părinţii sunt dispuşi să le plătească pentru un program ŞDŞ diferă în funcţie de mediul de rezidenţă, venitul mediu al familiei şi numărul de copii. Părinţii din mediul rural într-o proporţie mai mare faţă de cei din urban declară că nu pot aloca nici un ban pentru program sau sumele alocate sunt de sub 100 lei/lună/copil. În acelaşi timp, chiar dacă vorbim de procente deosebit de mici, sume de peste 100 lei/lună/copil, sunt dispuţi să plătească mai mulţi părinţi din mediul urban (52,2%) faţă de mediul rural (18,3%).

“Având în vedere diferenţele mari cu privire la disponibilitatea părinţilor de a plăti pentru un asemenea serviciu, se impune re-analizarea programului ŞDŞ ca serviciu socio-educaţional integrat. Fiecare serviciu creat în comunitate trebuie dezvoltat în strânsă legătură cu serviciile sociale şi centrat pe nevoile unice ale copilului şi familiei pentru a asigura cu adevărat egalitatea de şanse la educaţie a copiilor” a completat Daniela Buzducea.

“Lansarea raportului şi dezbaterea arată dorinţa noastră de a sprijini autorităţile să ia deciziile cele mai bune pentru copii, pe baza informaţiilor concrete din teren şi a modelelor care au fost testate cu succes şi care pot constitui o baza solidă pentru îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru copii” a declarat Cătălin Popa, director executiv World Vision Romania.

La dezbaterea organizată cu ocazia lansării acestui raport, au participat reprezentanţi ai autorităţilor centrale, mediului academic dar şi ai comunităţilor partenere World Vision Romania şi ai ONG-urilor. Acestea din urmă au împărtăşit audienţei din experienţa lor şi au vorbit despre soluţiile de implementare pe care le-au găsit. Evenimentul a fost moderat de Oana Cuzino, ambasador al fundaţie World Vision Romania.

Demersurile Fundaţiei World Vision Romania în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii socio-educaţionale au început în urmă cu 4 ani şi au inclus desfăşurarea de proiecte intergrate în mai multe comunităţi. Proiectele pilot de tip Şcoală după Şcoală s-au implementat în doua comunităţi rurale şi o comunitate urbană. De asemenea, în 2011, organizaţia a realizat o cercetare relevantă la nivel naţional care a analizat oportunitatea creării de servicii de tip Şcoală după Şcoală din perspectiva copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice.

Bucuresti, 18.02.2014
{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *